Premium
Delegația FMI prezentă în România pentru evaluarea economiei și-a făcut miercuri publice concluziile, acestea fiind însoțite de un set de recomandări pentru țara noastră. Reducerile de cheltuieli în sistemul bugetar, prin reduceri de personal, nu sunt văzute de FMI ca o sursă de venituri care să rezolve problemele României. Propunerile experților Comisiei sunt de altă natură și vizează lărgirea impozitării sau majorarea taxelor, lucru care trebuie să se petreacă în următorii doi ani.
Conform raportului de evaluare consultat de Știripesurse.ro:
- România a rezistat relativ bine șocurilor economice provocate de pandemie, de războiul Rusiei în Ucraina și de creșterile prețurilor la energie și la alimente. Principala provocare este de a pune finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.
- Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un prim pas important pentru a reduce deficitul bugetar. Cu toate acestea, sunt necesare mai mult reforme fiscale ambițioase pentru a lărgi spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile necesare consolidării serviciilor publice.
- Politica fiscală trebuie să devină mai predictibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va contribui la asigurarea finanțării de pe piață la un nivel mai mic al costurilor împrumuturilor. Anunțarea reformelor fiscale în avans va ajuta firmele și angajații să se adapteze la aceste schimbări.
- Ca urmare a înăspririi politicii monetare, inflația are o tendință de scădere. Politica monetară nu ar trebui să se relaxeze până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă
- Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.
Priorități fiscale
Experții FMI prezintă apoi care sunt prioritățile fiscale pentru România.
- Ținta inițială de deficit bugetar pentru 2023 a fost de 4,4% din PIB și acum nu mai poate fi atinsă. Noi estimăm un deficit bugetar de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți situația finanțelor publice în 2024, când estimăm un deficit puțin peste 5%. Cu toate astea, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB așa cum s-a agreat cu Comisia Europeană
- Noul pachet fiscal lărgește aria de impozitare și îmbunătățește colectarea prin eliminarea excepțiilor fiscale pentru angajațiii din agricultură, construcții, procesarea mâncării și IT, și prin reducerea numărului de produse care beneficiază de TVA redus.
- Creșterea taxării microîntreprinderilor va majora încasările, însă este necesar ca pragul cifrei de afaceri pentru impozitarea unei microîntreprinderi să fie redus în continuare.
- Impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară pentru afacerile cu marje mici de profit.
- Posibilitatea de a realiza o ajustare fiscală suplimentară prin reducerea cheltuielilor sau prin creșterea eficienței cheltuielilor are unele limite (...) și este improbabil să ofere economii substanțiale.
Măsuri recomandate
Specialiștii Fondului Monetar Internațional au mai scris în raport că sunt necesare „reforme fiscale suplimentare” pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea și este nevoie de o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB în următorii doi ani, suplimentar față de veniturile obținute prin pachetul fiscal actual.
În acest scop, „măsurile-cheie” care trebuie avute în vedere de România sunt:
- eliminarea scutirilor și a privilegiilor fiscale rămase
- reformarea impozitului pe proprietate
- continuarea consolidării TVA
- folosirea unui sistem de impozitare care să promoveze consumul redus de energie și, în sens mai larg, să accelereze tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon
Politica fiscală trebuie să fie bine planificată și comunicată în mod clar pentru a oferi predictibilitate. Modificările fiscale ad-hoc, ca răspuns la urgențele fiscale, creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare. În acest sens, ar fi binevenită înființarea unui departament de impozitare în Ministerul Finanțelor, se mai arată în raportul FMI.
Experții Fondului adaugă că plafonarea prețurilor la alimente nu este un instrument potrivit pentru reducerea inflației, pentru că poate suprima oferta și poate majora prețurile altor bunuri.
Raportul integral (versiunea în limba engleză) în format PDF.
