Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

7 ZILE ÎN ROMÂNIA - obligată, din fericire, la consecvență

NATO Uniunea Europeana
NATO UE

Duminică România a sărbătorit Paștele ortodox, prilej pentru majoritatea ierarhilor Bisericii de a se pronunța fără echivoc, în mesajele Praznicului Învierii, față de agresiunea criminală a Rusiei în Ucraina și a anunța solidaritatea cu victimele invaziei. Un mesaj interesant a venit și din partea adjunctului Secretarului general al NATO cu privire la retorica belicoasă a Kremlinului. Mircea Geoană este de părere că Rusia nu are de gând să atace Republica Moldova și că retorica de război în acest sens este menită mai mult să sperie populația statelor învecinate. Așa cum am mai scris și spus în ultima vreme, marea parte a discursului Rusiei vizează atât cetățenii proprii, spre a le obține adeziunea pentru barbaria atacului ilegitim din Ucraina, cât și opinia publică din regiune, mizând pe faptul că în țările democratice politicienii aleși în alegeri libere sunt permanent cu ochii pe sondaje. Totuși, din fericire până la acest moment, se pare că unitatea euro-atlantică este de nezdruncinat față de acțiunile lui Putin.

 

Luni s-au manifestat ecourile alegerilor prezidențiale din Franța, unde Emanuel Macron a câștigat un al doilea mandat la Palatul Élysée în fața candidatei extremei drepte Le Pen. Dincolo de Victoria așteptată și salutată de Occident, trebuie spus că prezența de doar 26% a electoratului francez este un simptom nefericit, indicând scăderea apetenței pentru democrație a populației. Din păcate, fenomenul nu este izolat, el indicând atât obișnuința confortului lumii apusene, care consider în mod eronat că libertatea și bunăstarea sunt un dat, cât și al scăderii legitimității multor lideri politici, fapt periculos prin recrudescența populismului.

 

Marți am avut ocazia de a ne amuza din nou cu „al doilea om în stat”, care a fost lăsat, precum în celebrul film omonim, „singur acasă” de către Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Bogdan Aurescu, plecați în vizită la Kiev. Dincolo de ciudățenia instituțională a momentului, președintele Senatului fiind ignorat de către liderii coaliției care încă îl susține în această funcție, este evident că semnalul este unul politic, reiterare a declarațiilor de bună colaborare dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Chestionat de presă privind momentul, Florin Cîțu ne-a amintit de aventurile sale americane, printr-o declarație la limita halucinației: „Eu, cât timp sunt la Senat, îmi voi face în continuare treaba, aşa cum mi-am făcut-o şi ca ministru al Finanţelor cu rezultate foarte bune şi ca premier”. Nu augmentata stimă de sine a fostului pupil prezidențial este problema, cât discrepanța dintre conținutul afirmației și realitate, dacă ne gândim doar la scandalurile comenzilor de vaccinuri sau la iresponsabila liberalizare a pieței de energie, care a generat bună parte din inflația cu care ne confruntăm.

 

Miercuri s-au desfășurat audierile pentru reprezentanții Parlamentului, câte unul din partea fiecărei camere, pentru Curtea Constituțională. Deși avizele din comisii au fost favorabile tuturor, șansele reale, conform aritmeticii actualei coaliții, aparțin lui Bogdan Licu, propus de PSD, și Iuliei Scântei, propusă de PNL. E drept că și USR a avut o propunere decentă, în persoana fostului senator UDMR, Peter Eckstein-Kovacs, spre deosebire de cea a judecătorului karatisto-progresist, Dănileț. Ceea ce merită subliniat e că „oamenii noi”, în fapt copiii, nepoții și rubedeniile fostei Securități, abandonează din nou discursul privind „imparțialitatea politică” a CCR. Tot miercuri am remarcat și declarațiile pe cât de fruste, pe atât de corecte ale Ministrului Muncii, Marius Budăi. Acesta a mărturisit că nu ar putea trăi cu 1700 de lei pe lună, cum a fost chestionat de un pensionar, motiv pentru care s-a și angajat să renegocieze la nivelul Comisiei Europene procentul anvelopei totale pentru pensii, ca procent din PIB, spre a îndrepta „succesul” lui Cîțu și Ghinea din PNRR.

 

Joi a fost ziua unui nou episod din confruntarea Alexandru Rafila- Raed Arafat, cu privire la trecerea medicinei de urgență în subordinea Internelor, ministrul Sănătății denunțând inițiativa legislativă pusă în dezbatere publică drept „ilogică și ilegală”. Rămâne de văzut dacă PSD va susține sau nu în Parlament această modificare, conduita principalului partid al coaliției fiind esențială pentru succesul sau insuccesul demersului. Este prima piatră de încercare importantă dintre parteneri, având în vedere simbolistica sa politică. În lipsă de alte idei în actualul context international, AUR și-a continuat lupta „în spriinul poporului”, prin solicitarea de către George Simion, a demisiei ministrului Energiei. Mi-e greu să cred că demersul va capacita mulți noi adepți, câtă vreme tarifele la energie au fost plafonate, ce-i drept cu întârziere, iar atenția publică pe Virgil Popescu este mai scăzută azi decât în lunile de iarnă.

 

Vineri Marcel Ciolacu a temporizat derularea tensiunii din guvern, privitoare la medicina de urgență, subliniind și necesitatea avizării proiectului de către Ministerul Sănătății, dar sugerând „dreptul de veto” parlamentar: „E normal să lăsăm în interiorul Guvernului să se discute mai întâi acest lucru. E normal să fie și păreri diferite. Importantă este decizia” Din păcate, tot astăzi România a fost victima unui atac cibernetic, site-urile mai multor instituții guvernamentale și financiar-bancare fiind blocate de hackeri din exterior, cel mai probabil afiliați Rusiei. Iar o altă veste proastă este evoluția ROBOR, care a atins maximul istoric al ultimilor aproape 10 ani, ajungând la 4,95%, creștere cu peste 60% față de începutul anului, tradusă într-o sporire a ratelor lunare la creditele imobiliare cu peste 25% în doar 4 luni. Dincolo de povara financiară pentru cei împrumutați, situația riscă să limiteze creditarea, și deci, piața construcțiilor, afectată deja de explozia prețurilor la material și de lipsa forței de muncă.

 

CONSTATAREA SĂPTĂMÂNII cred că ține de oportunitatea țării noastre de a fructifica șansa nefastă a războiului din vecinătate. Dincolo de discuțiile prostești și de narativele absolut ignorante legate de culpele Ucrainei sau ale Occidentului - care trebuie combătute cu calm și argumente, nicidecum cu isterie și cenzură - un fapt e sigur: armata rusă se află în altă țară, pe care a invadat-o, nu invers. Civilii uciși în urma ororilor acestui atac sunt cetățeni ucarinieni, nu ruși. Orice alte comentarii sunt irelevante astăzi. În acest context, după ce România a fost, în mod firesc, inexistentă în clubul care contează în secolul XIX, după ce a așteptat 2 ani să intre în Primul Război Mondial, în care a încheiat o pace separată, după ce a schimbat taberele în cel de Al doilea Război Mondial, după ce a fost favorita Occidentului în anii `60 și `70, grație politicii lui Nicolae Ceaușescu, devenind, datorită aceluiași iubit conducător, în anii `80 cea mai stalinistă țară din blocul comunist, astăzi avem șansa la consecvență. Sigur că „lumea liberă” și democratică are limitele și problemele ei, însă este cu certitudine unica variantă viabilă pentru noi. Alternativa la integrarea euro-atlantică ar fi fost pentru România o soartă ca a Belarusului sau Ucrainei. De aceea cred că trebuie să conștientizăm, ca societate, cât contează afilierea noastră la UE și NATO, precum și cât de necesară este întărirea solidară a acestui parcurs demarat în 1995, prin Acordul de la Snagov, inițiat de Ion Iliescu.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.