Premium
Academicianul Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, a afirmat că rămâne un om de stânga, chiar dacă îi face plăcere să critice această orientare politică atunci când consideră necesar.
Prezent la lansarea volumului "Despre cultura de ieri și românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu", de Narcis Dorin Ion, istoricul a dezvăluit și circumstanțele în care a devenit membru al Partidului Comunist, în care a "crezut o vreme". "În 1969, (...) atunci când am fost dat afară din Universitate, unul din motive era antisovietismul. Și de aceea, când am fost reabilitat eu, acuzat de antisovietism, într-o ședință condusă de fostul ambasador la Stalin, de remarcabilul filolog care a fost Iorgu Iordan, era în '65, care m-a întrebat 'E, acum reabilitat — legasem fiare trei ani — vrei să intri în Partidul Comunist Român?' și am spus 'Da, cu cea mai mare bucurie!' Și am fost, din 1965, până la protestul meu public, când s-a dărâmat Biserica Enei, și apoi, cu alți colegi, când au dărâmat Văcăreștii, am fost un om care a crezut o vreme într-un partid comunist național. Când m-am înșelat, am reacționat", a mărturisit luni Theodorescu, în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.
El a afirmat că nu-și reneagă "în nici un fel" biografia și că rămâne "un om de stânga". "Mama mea, Dumnezeu s-o ierte, după '90, când eram președintele Radioteleviziunii, când am dat primul interviu, am ținut să spun: 'Am vrut să intru în Partidul Comunist!'. Mama spunea 'Da de ce mai ai nevoie să spui asta?' 'Că face parte din biografia mea și eu biografia nu mi-o reneg în nici un fel'. A fost un moment, după '90, în care toată lumea se aștepta, prin origini, prin întâmplări biografice, să fiu de-o anumită parte a baricadei. Am fost de altă parte a baricadei, direct, și rămân un om de stânga și îmi face plăcere să critic stânga de câte ori pot, public, uneori chiar săptămânal", a adăugat istoricul.
Ministrul Culturii și Identității naționale, Ionuț Vulpescu, a apreciat că lucrarea lansată reprezintă "un remarcabil efort de a prezenta publicului de azi gândirea unui istoric gândirea uni istoric și a unui om de stânga remarcabil". El și-a exprimat convingerea că lucrarea "va fi un eveniment publicistic".
"Omul și istoricul Răzvan Theodorescu au multe de spus despre noi, despre devenirea noastră, deschizând uși spre viitor", a mai spus Vulpescu. El a elogiat perioada în care Răzvan Theodorescu a condus ministerul Culturii. "Să fii ministru e o boală care în general trece. Atunci când se întoarce înseamnă că n-ai imunitate. Slavă Domnului că boala dintre 2000 și 2004 a ținut, că a fost o boală lungă, pentru că a fost benefică Ministerului Culturii și protejării patrimoniului cultural național. E greu să construiești în cultură, dacă n-ai continuități. Și acea perioadă de patru ani, între 2000 și 2004, a fost una foarte, foarte bună", a încheiat ministrul. Personalitatea acad. Theodorescu, așa cum rezultă ea din paginile cărții, a fost evocată de acad. Ioan-Aurel Pop, de scriitorul Alex Mihai Stoenescu și de istoricul Victor Neumann.
Apărută la Editura RAO, cartea, o adevărată biografie a reputatului istoric și om politic, sub forma interviului liber, cuprinde o serie de convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu care au avut loc pe parcursul anului 2015 la Academia Română, constituind, în același timp, potrivit autorului, "o mărturie despre istoria, cultura și civilizația românilor, venită din partea unuia dintre cei mai subtili și rafinați istorici ai ultimei jumătăți de veac". Cele 300 de pagini ale volumului sunt structurate cronologic și orientate tematic, tratând aspecte subsumate unei anumite perioade din viața și activitatea acad. Theodorescu, de la evocarea nostalgică și emoționantă a copilăriei, la anii formării și afirmării profesionale, marcați de ingerințele politicului comunist represiv, de la cariera politică "contestată violent sau admirată discret", la prodigioasa activitate academică, anunţă Agerpres.
Profesor la Universitatea Națională de Arte din București de peste trei decenii, președinte al Radioteleviziunii între 1990-1992, membru în Consiliul Național al Audiovizualului (1992-2000), senator (2000-2008), ministru al Culturii și cultelor (2000-2004), membru corespondent al Academiei Române din 1993 și titular din anul 2000, acad. Răzvan Theodorescu reprezintă, așa cum afirmă autorul cărții, "una dintre vocile cele mai ascultate din lumea românească a ultimului sfert de veac". Autorul cărții, istoricul Narcis Dorin Ion, actualul director al Muzeului Național Peleș, a fost director (2003-2016) al Muzeului Național Bran și al Direcției Muzee, Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii și Cultelor (2002-2003).
