"Țintele" predilecte ale intoleranței în spațiul public sunt "romii, maghiarii, refugiații, persoanele LGBT", însă "manifestările pro diversitate tind să atragă un număr mai mare de participanți" de la an la an, potrivit raportului realizat de ActiveWatch cu privire la discursul instigator la ură din România 2015 - 2016.
"Din punct de vedere al manifestării intoleranței în spațiul public, ținte predilecte indentificate de noi au fost romii, maghiarii, refugiații, persoanele LGBT. (...) Am remarcat că discursul instigator la ură tinde să fie mai violent atunci când este emis de jurnaliști locali sau de politicieni de la nivel local. La nivel central și național, mesajele tind să fie mai nuanțate și, prin urmare, și mai greu de combătut pe cale legală. Lucrul îmbucurător este că publicul tinde să participe în număr mic la aceste manifestații organizate, discutăm despre mitinguri, proteste și așa mai departe", a afirmat Radu Răileanu, reprezentant ActiveWatch, în conferința de presă prilejuită de lansarea raportului, conform Agerpres.
Potrivit lui Răileanu, o altă concluzie a raportului este că "singura acțiune organizată, motivată de intoleranță, care a reușit să implice un număr foarte mare de oameni este inițiativa Coaliției pentru Familie, trei milioane de oameni care au semnat pentru modificarea Constituției". El a subliniat însă că "manifestările pro diversitate tind să atragă un număr mai mare de participanți". "Iarăși un lucru foarte bun — că sunt din ce în ce mai mulți demnitari de nivel înalt care sunt implicați în aceste acțiuni, care își asociază imaginea cu ele. Cultura rămâne principalul vector pro diversitate, majoritatea mesajelor pro diversitate vin prin intermediul culturii, al festivalurilor de teatru, de film, al festivalurilor multiculturale. Însă, genul acesta de festivaluri tind să fie dependente de finanțarea externă și, în special, de finanțarea din 'fondurile norvegiene', granturile SEE. Există activități finanțate și din bugetele locale, dar tind să fie mai restrânse ca amploare", a precizat el.
Autorul raportului a prezentat și câteva concluzii legate de activitatea în domeniu a CNCD, CNA și Parchetului General. "Din punct de vedere al activității CNCD, este foarte bine că ajunge să soluționeze un număr mare de plângeri, din păcate însă practicile neunitare sunt o problemă, considerăm noi, destul de importantă a CNCD. Aceste practici neunitare dau senzația că CNCD tinde să protejeze politicienii, tinde să se comporte cu timiditate mai mare atunci când implicate — fie ca reclamanți, fie ca reclamați — sunt persoane care ar fi susceptibile să meargă mai departe cu plângeri în contencios-administrativ, să atace în contencios-administrativ hotărârile CNCD", a arătat Răileanu, menționând că o altă problemă ține de "jurisdicția CNCD" în ceea ce privește sesizările referitoare la cazuri de discriminare venite din partea deținuților din penitenciare.
Referindu-se la Consiliul Național al Audiovizualului, Răileanu a afirmat că, în intervalul acoperit de raport, instituția a aplicat "un număr mic de sancțiuni, însă cu o valoare cumulată foarte mare". "Pe de altă parte, am descoperit că CNA are dificultăți în încadrarea, recunoașterea cazurilor de 'hate speach'", a completat el. "La parchete continuă să fie o problemă majoră — foarte puține cauze sunt trimise în judecată. În raportul precedent, vă spuneam că în 2014 nu a fost trimisă nicio cauză mai departe, în judecată, de către parchete. În 2015, pe fapte încadrate la art. 369 Cod penal, cel cu incitarea la ură și discriminare, au fost trimise zero cauze, în 2016 a fost trimisă o cauză. Pe OUG 31, cea care interzice negarea Holocaustului și cultul personalităților vinovate de crime de război, avem în 2014 — zero cauze, în 2015 — cinci cauze, în 2016 — zero cauze. Nu susținem că tot ce ajunge la Parchet ar trebui să se termine cu o amendă penală, sau o condamnare, dar ar fi bine dacă instanțele ar reuși, într-un final, ar ajungă să aibă niște cazuri și să se poată pronunța asupra acestor aspecte", a declarat Răileanu.
Autorul studiului s-a referit și la autoreglementare, care în opinia sa se regăsește ca regulă "doar pe hârtie" la nivelul partidelor politice. "UDMR a comunicat că nu a aplicat nicio sancțiune internă, USR a vorbit despre discuții purtate intern care au dus la sancționarea discursului instigator la ură comis de membri USR. Din punct de vedere al site-urilor de știri, termenii și condițiile tind să fie folosiți doar ca să fie protejați proprietarii site-urilor în diverse litigii comerciale, nu ca să încurajeze o exprimare de calitate în subsolul articolelor. Aici trebuie să menționez, însă, că sunt două contra-exemple foarte bune — Gazeta Sporturilor și Pagina de media — care reușesc o moderare a comentariilor extrem de ok, (...) sunt model bună practică", a subliniat Răileanu.
O altă concluzie a raportului, a adăugat el, este că există un potențial de valorificare a sportului pentru promovarea diversității, dar că "nu e folosit optim", el menționând nevoia unei mai mari implicări "a sportivilor și a cluburilor în promovarea diversității și în combaterea discursului care instigă la ură".
Președintele ActiveWatch, Mircea Toma, a afirmat, la rândul său, că din raport reiese clar că la nivelul României, deși există instrumentele legale și auto-normative, "ele nu sunt folosite". "Asta e cea mai clară observație, nu e nevoie să mai umblăm la legi, dar pentru ca legea să își facă efectul de educație socială, de transformare calitativă a societății, tot aparatul normativ ar trebui să fie valorificat", a declarat Mircea Toma.
În opinia sa, la capitolul "discurs instigator la ură", România stă "bine" în comparație cu alte state. "Avem un discurs instigator la ură care, citit în comparație cu ce se întâmplă în lume și în imediata proximitate a României, pare să fie un colț de rai. Colțul de rai să știți că, la o cercetare mai atentă, se dovedește un vulcan care mocnește. Cercetări care nu sunt parte din ceea ce am comunicat azi, care sunt în lucru, pe discursuri care apar, de același tip, în spațiul, universul digital, s-au intensificat. (...) Dintre vectorii importanți ai amplificării acestui tip de discurs aș menționa problema refugiaților (...) și faptul că Biserica Ortodoxă Română s-a implicat în provocarea unei ample stârniri a urii față de categorii de cetățeni prin campania pe care Coaliția pentru Familie a dus-o pentru strângerea semnăturilor necesare modificării Constituției", a susținut Mircea Toma.
