Premium
Toni Neacșu, fost membru CSM, reacționează marți după ce DIICOT a anunțat că își suspendă activitatea până pe 8 martie în semn de protest față de ordonanța de urgență de modificare a legilor justiției, adoptată săptămâna trecută de Guvern, afirmând într-o postare pe Facebook că „soluția pentru încetarea grevei ilegale este în mâna ministrului justiției”.
„Potrivit comunicatului oficial DIICOT, s-a decis "suspendarea activității între orele 08.00-12.00, în fiecare zi, în intervalul 26.02.2019-08.03.2019. În acest interval de timp vor fi soluționate doar urgențele, respectiv cauzele cu arestați sau alte situații operative ce nu suporta amânare".
Deși încă nu cred în seriozitatea încetării activității, greva parchetelor fiind doar mediatică nu reală, cred că legea, cea căreia își subordonează activitatea magistrații, este cea care prevede soluțiile pentru această situație.
Dura lex sed lex.
Ziua Z - Kovesi, audiată pentru șefia Parchetului European
În calitate de angajator, Ministerul Justiției se poate adresa, oarecum ironic, Tribunalului București pentru a solicita încetarea grevei ilegale și plata de despăgubiri de către participanții la aceasta.
Legea nr. 62/2011 privind dialogul social este cea care reglementează în detaliu încetările de activitate inclusiv în instituțiile publice.
Astfel, potrivit art. 202 "Nu pot declara grevă: PROCURORII, JUDECĂTORII, (...) precum și alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege."
Indiferent cum îi spun inițiatorii și instigatorii protestului acesta este, din punctul de vedere al legii, o grevă. Astfel, potrivit art. 181 "PRIN GREVĂ SE ÎNȚELEGE ORICE FORMĂ DE ÎNCETARE COLECTIVĂ ȘI VOLUNTARĂ A LUCRULUI ÎNTR-O UNITATE." Exact ce face DIICOT, declarativ: își suspendă activitatea în mod voluntar și colectiv, prin decizia Adunării generale a procurorilor.
Soluția pentru încetarea grevei ilegale este în mâna ministrului justiției.
Potrivit art. 198, "Dacă angajatorul apreciază că greva a fost declarată sau se derulează cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa tribunalului în a cărui circumscripție se află unitatea în care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicită instanței încetarea grevei."
Potrivit art. 201 alin. 2, "În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanța, la cererea celor interesați, poate obliga organizatorii grevei și angajații participanți la greva ilegală la plata despăgubirilor."
Desigur, din punctul de vedere al statutului profesiei de magistrat participarea la o grevă ilegală, deci încălcarea flagrantă a interdicțiilor profesiei și a legii, este și o abatere disciplinară gravă, motiv pentru care curajul clamat în anonimatul Adunărilor generale nu va fi asumat și individual de către procurori sau judecători...
În ce privește persoanele fizice prejudiciate de decizia DIICOT, de exemplu cei cărora li s-ar refuza înregistrarea unor plângeri penale pentru că nu sunt "cauze operative care nu suportă amânare", sau cei ale căror cauze vor fi tergiversate, sunt apărați de mult hulitul abuz în serviciu din Codul penal, cel pe care nimeni nu vrea să-l pună de acord cu Constituția și care în forma actuală prevede ca fiind faptă penală "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act (...) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice". Unde se face eventuala plângere penală? Tot ironic, la Secția specială pentru anchetarea infracțiunilor din justiție.
Iarași dura lex sed lex, asta e.”, scrie Neacșu pe Facebook.
