Premium
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu şi-a creat un aparat administrativ alcătuit din persoane care au executat întocmai dispoziţiile date, fără a exista vreo preocupare pentru verificarea şi respectarea legalităţii, ajungându-se treptat ca întreaga activitate administrativă a instituţiei, inclusiv realizarea achiziţiilor publice, să se desfăşoare după sloganul ''şeful vrea'', se arată în rechizitoriul DNA prin care Căncescu a fost trimis în judecată.
Citeşte şi: UMILIT de Traian Băsescu la România TV, 'dezvăluitorul' a răbufnit: L-a atacat pe fostul preşedinte
Potrivit documentului, pentru a-şi asigura controlul asupra întregii activităţi, Căncescu a angajat în CJ Braşov persoane fidele, din cadrul partidului sau al trustului de presă pe care-l controla, funcţionarii fiind recompensaţi cu excursii în destinaţii exotice, costisitoare, precum Nepal, Zimbabwe, Kenya, Japonia, fără vreo legătură cu activitatea administrativă sau cu vreun schimb de experienţă, conform Agerpres.
Procurorii arată că Aristotel Căncescu a folosit banii din fondul de rezervă al Consiliului Judeţean "după bunul său plac", el fiind cel care controla toate achiziţiile publice la nivelul instituţiei. "Încălcând această prevedere legală, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a dispus de fondul de rezervă după bunul său plac, banii fiind daţi localităţilor din judeţ exclusiv pe criterii politice şi în considerarea relaţiei pe care o avea cu persoana care controla firma beneficiară a achiziţiei publice. În aceeaşi modalitate, inculpatul Căncescu Aristotel a controlat de altfel toate achiziţiile publice de la nivel CJ Braşov, orice sumă de bani fiind plătită din dispoziţia sau cu acordul său, achiziţiile fiind direcţionate în favoarea persoanelor pe care le agrea şi potrivit propriilor interese. În acest fel, în perioada 2010-2013, persoanele din grupul restrâns de apropiaţi ai inculpatului Căncescu Aristotel Adrian au obţinut în mod necuvenit importante sume de bani, după cum urmează: inculpatul Grapă Sebastian a obţinut suma de 1.167.200 lei prin intermediul firmelor (...) SRL, (...) SRL, (...) SRL, inculpatul Cornea Claudiu a obţinut suma de 932.178,08 lei prin intermediul filmelor (...) SRL şi (...) SRL, inculpatul Matei Gavril a obţinut suma de 416.721,78 lei, prin intermediul SC (...) SRL", se arată în rechizitoriu. În ceea ce priveşte relaţia inculpatului cu partidul din care făcea parte şi cu membrii acestuia, anchetatorii explică faptul că, prin prisma rezultatelor obţinute, dar şi a poziţiei de preşedinte al CJ Braşov, Căncescu a reuşit să-şi impună persoanele apropiate pe poziţii eligibile în cadrul listelor electorale întocmite la dispoziţia sa, persoane de la care a pretins în schimb sume de bani necesare campaniei electorale sau activităţilor partidului.
Citeşte şi: BOMBĂ Victor Ponta a participat la investirea unui primar PNL / FOTO
"Din (...), a rezultat că inculpatul Căncescu Aristotel Adrian era liderul absolut al partidului, sprijinit şi de conducerea centrală prin prisma rezultatelor obţinute în judeţ, luările de poziţie împotriva sa în partid fiind sporadice şi din partea unor membrii care au dorit doar afirmare, fără o opoziţie reală la deciziile luate de preşedinte. Întotdeauna propunerile preşedintelui au fost adoptate ca atare de birou, chiar şi cu aceste opoziţii. Chiar şi după noiembrie 2014, când a fost arestat preventiv în alt dosar instrumentat de DNA, inculpatul şi-a păstrat aceeaşi influenţă în partid, membrii biroului judeţean luând în continuare decizii conform dispoziţiilor date de acesta", spun procurorii. De asemenea, aceştia precizează că Aristotel Căncescu a fost cel care a întocmit lista candidaţilor pentru consiliul judeţean, listă de care apoi membrii partidului au luat doar act şi au votat-o fără obiecţiuni, în acest mod acesta reuşind să-şi impună persoanele apropiate şi fidele, dar numai după ce aceste persoane au fost de acord să dea sumele de bani cerute pentru partid.
Citeşte şi: Noi acuzaţii GRAVE la adresa Laurei Codruţa Kovesi: 'Instigă la represiune nedreaptă'
"În acest context, pentru desemnarea candidaţilor (...) pentru CJ Braşov şi pentru organizarea campaniei electorale, la începutul anului 2012 inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a prezentat într-o şedinţă la partid necesitatea finanţării campaniei electorale, raportat la estimarea cheltuielilor acesteia făcută de (...) şi care se ridicau la suma de 500.000 lei. (...) Pentru acoperirea acestei sume inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a pretins ca persoanele care vor candida să suporte parte din acestea, fără însă să precizeze suma exactă datorată şi fără ca o astfel de decizie să fie aprobată oficial în biroul permanent. Ulterior, în aceeaşi perioadă, a prezentat într-o şedinţă de birou politic judeţean (...) lista alfabetică de 35 de nume a prezumtivilor candidaţi, solicitând ca fiecare să suporte parte din cheltuielile campaniei electorale. Din (...), rezultă că au fost date următoarele sume: inculpatul Grapă Sebastian - 170.000 lei, bani daţi direct la partid; inculpatul Şoneriu Valentin Olimpiu - 60.000 lei, bani daţi lui (...); inculpatul Muntean Cătălin, pentru (...) - 50.000 lei, bani daţi direct la partid; inculpatul Cornea Claudiu - 100.000 lei, bani daţi direct la partid; inculpatul Matei Gavril - 50.000 lei, din care 30.000 lei daţi lui (...) şi 20.000 lei direct la partid; (...) - 50.000 lei, bani daţi lui (...), inculpatul Ungureanu Vasile - 40.000 lei, din care 20.000 lei daţi lui (...) şi restul daţi direct la casieria partidului, inculpatul Dragoş Crăciun - 15.000 lei, din care 10.000 lei daţi lui (...) şi restul daţi direct la casieria partidului", se arată în rechizitoriul DNA.
Conform sursei citate, banii în cauză au fost utilizaţi în campania electorală, dar nu au fost evidenţiaţi în documentele oficiale ale partidului. În ceea ce priveşte sumele date de fostul senator Sebastian Grapă, el a cerut să fie trecut pe listă cu suma de 220.000 lei, ulterior contribuind însă cu o sumă mai mică, respectiv 170.000 lei, fapt ce a determinat nemulţumirea lui Căncescu. În plus, spun procurorii, din evidenţele oficiale reiese că Grapă figurează cu donaţii în anul 2012 în sumă totală de doar 51.100 lei, din care 42.500 lei daţi prin virament bancar, iar restul în numerar. "De asemenea, figurează cu donaţii în natură, respectiv băuturi alcoolice în valoare de aproximativ 3.000 lei (...). Aceste sume nu pot fi justificate de inculpatul Grapă Sebastian, nici chiar sumele cu care figurează că le-ar fi donat oficial, în condiţiile în care veniturile lui licite în anul 2011 se ridică la 55.264 lei, iar în anul 2012 se ridică la suma de 47.800 lei, venituri realizate împreună cu familia, aşa cum rezultă din declaraţiile de avere completate şi depuse de acesta. (...) Pentru a face rost de banii pe care inculpatul Căncescu Aristotel Adrian i-a pretins pentru a-l pune pe lista candidaţilor, inculpatul Grapă Sebastian a convenit cu acesta să aloce bani din fondul de rezervă al CJ unor primării din zona Făgăraş ((...), Lisa, etc.), bani cu care să se finanţeze contracte de achiziţii publice care să fie încheiate cu firmele pe care le controla, respectiv SC (...) SRL, SC (...) SRL, SC (...) SRL (actual SC (...) SRL), SC (...) SRL. Urmare a acestei înţelegeri, atât în perioada anterioară alegerilor, cât şi ulterior pe parcursul anilor 2012 şi 2013, inculpatul Grapă Sebastian a beneficiat de astfel de contracte în baza cărora a obţinut necuvenit bani, în total 1.167.200 lei", arată DNA.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Aristotel Căncescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, sub control judiciar, pentru luare de mită în formă continuată (şapte infracţiuni) şi abuz în serviciu (cinci infracţiuni, dintre care trei în formă continuată), în timp ce Sebastian Grapă, şi el aflat sub control judiciar, va fi judecat pentru dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu (patru infracţiuni, dintre care una în formă continuată) şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Tot sub control judiciar au fost trimişi în judecată Gavril Matei, la data faptelor consilier judeţean şi om de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, Gheorghe Claudiu Cornea, la data faptelor consilier judeţean, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, precum şi Adrian Sabin Neag, consilier judeţean şi administrator al unei societăţi comerciale la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.
În acelaşi dosar au mai fost deferiţi justiţiei, în stare de libertate, Radu Petru Ispas, administrator public al judeţului Braşov la data faptei, şi Viorel Costea, director al Direcţiei de Administrare Drumuri şi Poduri (DADP) din cadrul CJ Braşov la data faptei, pentru abuz în serviciu în formă continuată; Ioan Iancu Boeriu, primar al comunei Jibert şi Cristinel Paltin, primar al comunei Şercaia, pentru abuz în serviciu; Florin Gabriel Cornea, pentru complicitate la abuz în serviciu; consilierii judeţeni Valentin Olimpiu Şoneriu şi Vasile Ungureanu, primarul municipiului Codlea la data faptei, George Cătălin Muntean, precum şi Dragoş Romulus Crăciun, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată; Ovidiu Stângu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în formă continuată; Ioan Cosmin Leancu, primar al comunei Beclean la data faptei şi Lucia Cristina Grama, administrator al unei societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
