DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Adevărata miză a moțiunii: alegerile anticipate

Șah

PNL a depus, ieri, în sfârșit, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Acțiunea vine la capătul unor negocieri care au durat mai bine de o lună, în care liberalii au încercat să strângă semnăturile necesare pentru depunerea moțiunii.

Vezi și: alegerile-preziden-iale-document_1388100.html" target="_blank">Curtea Constituțională, motivare care aruncă în aer alegerile prezidențiale/ DOCUMENT

Multă lume care urmărește fenomenul politic se întreabă zilele acestea de ce PNL, împins de la spate de Klaus Iohannis, forțează căderea Guvernului Dăncilă?

Întrebarea, legitimă de altfel, pleacă de la constatarea că Președintele Iohannis ar fi, aparent, primul și principalul beneficiar electoral al rămânerii PSD la guvernare. Și dimpotrivă, căderea Guvernului Dăncilă i-ar crea președintelui o problemă reală de numire a noului Guvern.

Președintele este conștient de acest lucru și, cu toate acestea, rămâne ferm în poziția sa. În recenta vizită la Cluj, Klaus Iohannis a declarat că de-abia așteaptă să treacă moțiunea de cenzură, ”să scăpăm de PSD”. De ce insistă președintele pe această direcție? Răspunsul este simplu și ne-a fost confirmat de surse din PNL apropiate de Palatul Cotroceni: șeful statului s-a decis să încerce ceea ce nu a reușit nimeni până acum și anume declanșarea alegerilor anticipate. Scenariul a fost omis de către analiștii politici, dar și de către parlamentarii care au semnat moțiunea, fără să știe ce le pregătește Președintele. Privit din această perspectivă, interviul acordat de Ludovic Orban la mijlocul lunii august se prezintă într-o cu totul altă lumină. În acel interviu, care nu a intrat în atenția analiștilor politici, liderul PNL declara textual următoarele: „Dacă avem posibilitatea să facem anticipate, vom determina anticipate”.

Citește și: Rareș Bogdan: Coșmarul se va sfârși pe 10 octombrie! Am verificat personal semnăturile și sunt sigur că Guvernul Dăncilă va deveni istorie!

Calculele făcute de strategii lui Klaus Iohannis sunt următoarele: în primul rând, prin dărâmarea Guvernului, Președintele și-ar asuma, în primul rând, o victorie simbolică în fața PSD. Fără vreo realizare notabilă în cei cinci ani de mandat, căderea Guvernului PSD ar reprezenta un soi de recompensă pentru electoratul de dreapta, în preajma alegerilor prezidențiale.

În al doilea rând, provocarea alegerilor anticipate ar oferi o șansă PNL de a deveni principalul partid parlamentar, cu mult mai multe mandate decât în prezent. PNL este, în acest moment, în vârful preferințelor românilor, iar Klaus Iohannis vrea să profite la maxim de acest context.

În 2015, pentru a păstra PNL în opoziție, Președintele a exersat un scenariu opus, într-un context la fel de favorabil pentru liberali. Atunci, tot cu un an înaintea alegerilor parlamentare, Klaus Iohannis numea un Guvern tehnocrat, în ciuda PNL care cerea alegeri anticipate, pentru a profita de poziția bună în sondajele de opinie. Dinamica politică preelectorală a fost cea scontată de Iohannis. Liberalii au decontat o guvernare care nici măcar nu le-a aparținut și au capotat cu un dezastruos scor de 20 de procente, la alegerile parlamentare. Acum, Klaus Iohannis nu mai are interesul să țină PNL în opoziție și vrea să-și ofere, cu adevărat, un Guvern propriu cu care să livreze în al doilea mandat și realizări substanțiale sau, cel puțin, mai consistente decât filele despre reforma educației, din mandatul actual.

Prin dărâmarea Guvernului PSD și provocarea alegerilor anticipate, PNL și Iohannis nu doar că și-ar face un bine lor, dar ar da și o lovitură de grație USR, adversarul principal al liberalilor pentru voturile de dreapta. USR se găsește în cea mai vulnerabilă poziție de la înființare. Dan Barna scade constant în sondaje și trage după ele și formațiunile care l-au desemnat. Dacă moțiunea trece, USR nu doar că nu va primi laurii, având un rol marginal în instrumentalizarea acesteia, dar va mai și rămâne fără anatagonistul în raport cu care și-a construit aproape întreaga identitate. În aceste condiții, cu un scor slab al lui Barna la alegerile prezidențiale, USR și PLUS ar intra în alegerile parlamentare anticipate deja înfrânte, ceea ce poate determina o reacție în lanț, care să cuprindă și alegerile locale.  Amuzant este că cei mai vocali susținători ai anticipatelor au fost până acum chiar cei de la USR. Cel mai probabil, liderii acestor partide nu au luat în calcul, când și-au construit strategia pro alegeri anticipate, că acestea s-ar putea chiar să aibă loc, că vor exista partide interesate real să le provoace. Iată cum, în curând, se vor afla într-o situație imposibilă: dacă se vor răzgândi, se vor face de râs și tot acolo se va ajunge, dacă vor fi consecvenți și vor susține, în continuare, alegerile anticipate, vor lua un scor infim, în raport cu precedentele performanțe electorale și cu așteptările membrilor.

Soluția-surpriză a președintelui pentru declanșarea alegerilor anticipate

Declanșarea alegerilor anticipate este o acțiune greu de pus în practică de actualele partide de Opoziție. Interesele acestora sunt divergente, iar acest lucru duce la fragmentarea votului. Practic, pentru a se declanșa alegeri anticipate, Iohannis ar avea nevoie de fiecare vot de la PNL, USR, ALDE, PRO România, PMP, UDMR și minoritățile naționale. Ar fi  un miracol să se alinieze atâtea interese politice și să fie convinși atâția parlamentari din grupuri diferite și neomogene să-și scurteze cu un sfert mandatul de senator sau deputat.

Practic, Klaus Iohannis are nevoie de un singur partid cu care să realizeze această înțelegere, care poate și trebuie să rămână nescrisă. Această formațiune nu poate fi alta decât PSD, singura forță capabilă să asigure majoritatea necesară, având peste 45 la sută din voturile necesare. Pentru a alinia PSD acestui deziderat, este nevoie că PSD să nu mai fie la guvernare. Doar astfel, PSD va putea fi preluat de o conducere deschisă la crearea unei majorități informale cu PNL, în vederea declanșării alegerilor anticipate. De aceea, pașii tactici vizează, mai întâi, anularea componentei guvernamentale a PSD, prin trecerea moțiunii de cenzură, iar mai apoi răsturnarea Vioricăi Dăncilă din fruntea partidului și înlocuirea acesteia cu Victor Ponta, prin complicitatea baronilor activați de Stănescu &co.

Cum istoria se repetă, Victor Ponta ar deveni pentru a doua oară liderul PSD, cu sprijinul Președintelui în exercițiu al României. După cum toți din partid știu, și primul mandat al lui Victor Ponta la șefia PSD a venit tot ca urmare a unei susțineri de la Palatului Cotroceni, de la Președintele de atunci, Traian Băsescu, care l-a și numit Prim-ministru și împreună cu care a semnat pact de coabitare și a numit-o pe Laura Codruța Kovesi la DNA.

Victor Ponta este primul care își dorește alegeri anticipate. După ce s-a grăbit în 2014 să devină candidat la Președinție, acum fostul premier își calculează extrem de metodic pașii pentru obiectivul său principal: alegerile prezidențiale din 2024. Pentru aceasta are nevoie să țină PSD în opoziție, așa cum și Iohannis a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a păstra PNL cinci ani în opoziție. După 1992, aproape toate mandatele de Președinte au fost obținute de către candidatul partidului sau alianței aflate în opoziție. În 1996, Constantinescu câștiga cu CDR în opoziție. În 2000, Iliescu revenea cu PDSR tot în opoziție. În 2004, Băsescu își adjudeca primul mandat la Palatul Cotroceni, cu Alianța DA, exact, în opoziție. În 2009, la al doilea mandat, după o guvernare de un an cu PSD, PDL era trântit prin moțiune de cenzură (ce coincidență, exact ca acum) și asigura formal guvernarea pe perioada alegerilor (ceea ce probabil se va întâmpla și după 10 ani, cu PSD, dacă moțiunea va trece). În fine, în 2014, și Klaus Iohannis ajungea pentru prima dată Președintele României, având susținerea opoziției formate din PNL și PDL. Iată tot atâtea motive pentru Victor Ponta de a participa activ la succesul moțiunii de cenzură, la declanșarea alegerilor parlamentare și la rămânerea în opoziție, de unde va putea sancționa guvernarea de dreapta, confruntată cu dezastrul economic lăsat în urmă tot de PSD.

Șansele lui Victor Ponta de a-i convinge pe actualii parlamentarii să declanșeze alegerile anticipate, dacă va prelua partidul, sunt destul de mari, având în vedere că PSD va fi ajuns sub nivelul mării ca încredere și perspective, după rezultatele de la alegerile europarlamentare și pierderea guvernării. Prin venirea lui Ponta în fruntea partidului, alături de foștii grei, exilați în Pro România, și poate chiar și cu aducerea lui Călin Popescu Tăriceanu, PSD va putea spera la obținerea unui scor de 30-35 la sută, ceea ce le va permite majorității parlamentarilor actuali să mai prindă un mandat. Acest procent de 30-35 este suficient de mare pentru Victor Ponta ca să facă opoziție sănătoasă și suficient de mic pentru a ridica neputincios din umeri la pretențiile firești ale liderilor de partid care vor vrea la guvernare.

Rămâne de văzut dacă actualii parlamentari ai PSD vor avea încredere că Ponta le va oferi candidaturile eligibile promise, pentru a reunța la o parte din mandatul de acum. Fostul premier are prostul obicei de a nu se ține de cuvânt și la fel ca și Băsescu (la care în particular se raportează extrem de apreciativ) are tendința de a-și elimina, mai întâi, tovarășii de revoluție, prietenii și apropiații, care i-ar putea pune în pericol, pe mai departe, supremația. De altfel, și acum pe culoarele de la PSD încă se mai vorbește că tsunamiul așa-zis anticorupție de după 2012, care a măturat cam tot leadership-ul vechi al PSD, ar fi fost girat și de fostul Premier, căruia i-a convenit de minune ca instituțiile de forță să-i facă o curățenie exemplară în partid.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.