„Criza a intrat într-un mom de tranziţie şi încrederea a început să renască. Sigur, acest proces e greoi, ne așteptăm să dureze câțiva ani. Cert e că a reînceput foarte lent creditarea”, a spus Adrian Vasilescu.
„Până nu demult, băncile spuneau: creditarea nu merge pentru că nu avem cerere. La rândul lor, mulți consumatori spuneau: sunt prea scumpe creditele. Nici unii, nici ceilalţi nu aveau încredere”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
„Asta și datorită faptului că în societatea noastră s-a vânturat foarte mult ideeacă populația ar fi supraindatorata. Această idee este falsă”, spune Adrian Vasilescu. Practic, la această oră, stocul de credite la nivelul întregii societăți - asta înseamnă creditarea statului, a firmelor și creditarea populației - însumează 286 mld de lei. Această sumă, dacă o transformăm în euro, o să vedem că e vorba între 60.000 și 70.000 de euro. La nivelul unei țări de 20 de milioane de locuitori, în nici într-un caz nu reprezintă o sumă care să fie supraîndatorare”, a explicat Adrian Vasilescu.
„Cred că avem una dintre cele mai mici rate de creditare din Uniunea Europeană. Normal, trebuie să se reînceapă creditarea”, a adăugat el. „Păcatul e altul. Din creditele care s-au dat la populație, doar 20% au mers spre case. Restul de 80% s-au dus spre consum”, a subliniat consilierul guvernatorului.
UE a dat o nouă metodologie de calcul
Adrian Vasilescu a mai atras atenția asupra unui aspect: „Se vorbește în momentul de față de o rată foarte mare a creditelor neperformante. Nu e corectă expresia de credite neperformante, neperformante sunt întreprinderile care le-au luat și nu le mai pot plăti sau populația care nu mai are performanța financiară sau profesională și nu le mai poate plăti”, a arătat Adrian Vasilescu.
„Noi am fost foarte excesivi în a calcula această rată de neperformanță, care a dus la o rată de 21 la sută. De aici concluzia că nu se întorc multe credite”, a spus Adrian Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a explicat că UE a dat de curând o metodologie nouă de calcul, care a arătat țărilor membre cum trebuie calculată rata de neperformanță, iar această recalcularea a dus, la noi, la o rată de depreciere a creditelor de numai 12%.
„Am fost mai catolici decât Papa. Credite provizionate până la 80-90% erau trecute ca neperformante”, a punctat consilierul guvernatorului. El a explicat că un credit neperformant este considerat cel care a intrat în a 90-a zi de neplată a ratei.
Urmăriți-i explicațiile complete în materialul video de mai sus.
Comentează