Când profitabilitatea fermelor începe să scadă, fermierii își protejează lichiditățile și amână cheltuielile care nu oferă un randament suficient de rapid. Îngrășămintele și utilajele se numără printre categoriile asupra cărora presiunea financiară se vede cel mai repede, arată raportul Global Farmer Insights 2026, realizat de McKinsey.
Studiul, bazat pe răspunsurile a 5.500 de fermieri din zece țări, arată cum se schimbă deciziile de cheltuire și investiții atunci când marjele se comprimă, dar și ce categorii revin în topul priorităților atunci când profitabilitatea începe să crească.
Deși România nu a fost inclusă în cercetare, concluziile pot oferi un reper pentru agricultura românească, mai ales într-un sector în care costurile inputurilor, energia, forța de muncă, utilajele și finanțarea au devenit factori tot mai importanți în calculul rentabilității, potrivit ukragroconsult.com.
Îngrășămintele, printre primele cheltuieli ajustate
Potrivit McKinsey, îngrășămintele reprezintă unul dintre cele mai clare exemple ale modului în care fermierii își ajustează bugetele în perioadele dificile.
Când marjele se reduc, fertilizanții sunt adesea printre primele inputuri importante pentru care fermierii încearcă să reducă cheltuielile. Când situația financiară se îmbunătățește, bugetele pentru aceste produse tind să fie refăcute.
Motivul este legat în primul rând de presiunea asupra fluxului de numerar. După perioada de profitabilitate ridicată din agricultura mondială, înregistrată în special în 2021 și 2022, prețurile mai multor mărfuri agricole au coborât, în timp ce costurile pentru îngrășăminte, energie, terenuri, utilaje, forță de muncă și finanțare au rămas ridicate sau volatile.
Pentru ferme, fiecare cheltuială este astfel analizată mai atent, iar prioritare devin investițiile și inputurile pentru care rezultatul economic poate fi demonstrat mai rapid.
Economiile de astăzi pot costa producție mâine
Reducerea cantității de îngrășăminte poate ajuta o fermă să păstreze lichidități într-un moment dificil, însă decizia poate avea consecințe asupra producției și fertilității solului.
Efectele diferă în funcție de elementul nutritiv. Reducerea azotului poate influența producția chiar în sezonul respectiv, în timp ce diminuarea aportului de fosfor și potasiu poate afecta mai ales fertilitatea solului pe termen mai lung.
În situații de presiune financiară ridicată, unii fermieri pot lua în calcul inclusiv schimbarea structurii culturilor, orientându-se către plante care necesită mai puține inputuri.
Pentru agricultura românească, unde costurile de producție și volatilitatea prețurilor pot schimba rapid marjele unei ferme, o astfel de strategie poate deveni relevantă în anii cu profitabilitate redusă.
Utilajele sunt primele amânate, dar revin când apar banii
Un comportament similar se observă în cazul investițiilor în utilaje agricole.
16% dintre fermierii intervievați de McKinsey spun că utilajele sunt printre primele categorii din care reduc cheltuielile atunci când marjele scad.
În schimb, atunci când profitabilitatea începe să se refacă, 36% spun că utilajele sunt printre primele categorii în care ar investi din nou.
Este cea mai mare creștere pozitivă înregistrată între categoriile analizate.
Explicația este simplă: achiziția unui tractor, a unei combine sau a altui utilaj costisitor poate fi amânată pentru un sezon. Fermierul poate continua să folosească echipamentele existente, poate prelungi perioada lor de exploatare sau poate amâna înlocuirea acestora.
Nevoia de investiție nu dispare însă. Odată ce situația financiară se îmbunătățește, utilajele pot reveni rapid pe lista priorităților.
Fermierii nu renunță la investiții, ci le amână
Una dintre concluziile importante ale raportului este că reducerea cheltuielilor nu înseamnă neapărat abandonarea investițiilor.
În perioadele dificile, fermierii devin mai prudenți și prioritizează cheltuielile care rezolvă o problemă concretă sau care pot genera un rezultat economic într-un interval scurt.
Aceeași logică se aplică în cazul inputurilor, utilajelor și tehnologiilor agricole. Pentru producătorii de echipamente și soluții destinate fermelor, nu mai este suficient să demonstreze performanța unui produs. Devine esențial să arate cât costă, ce rezultat poate genera și în cât timp poate fi recuperată investiția.
Ce poate însemna pentru fermele din România
Studiul McKinsey nu permite o extrapolare directă la România, deoarece țara noastră nu a fost inclusă în cercetare. Totuși, mecanismul descris de raport poate fi relevant și pentru fermierii români: atunci când marjele se comprimă, lichiditățile devin prioritatea principală, iar cheltuielile care pot fi amânate sunt reevaluate.
În schimb, atunci când profitabilitatea revine, investițiile care au fost puse pe pauză pot fi reluate rapid.
Pentru agricultura românească, mesajul este unul important. Într-un sector în care rezultatele depind de prețurile cerealelor și ale altor mărfuri agricole, dar și de costurile inputurilor, energiei, utilajelor și finanțării, capacitatea de a păstra lichidități în perioadele dificile poate influența direct ritmul investițiilor din anii următori.
Raportul Global Farmer Insights 2026 este cea de-a patra ediție a cercetării bienale realizate de McKinsey. Studiul a fost derulat între aprilie și iulie 2026 și a inclus fermieri din Argentina, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Peru, Spania și Statele Unite.
Comentează