Premium
Accesul sporit al tot mai multor ţări la arme şi tehnologii militare avansate, precum şi creşterea investiţiilor în sectorul apărării în state precum Rusia şi China, schimbă echilibrul militar global în defavoarea Occidentului, iar o operaţiune a NATO de apărare a aliaţilor săi est-europeni ar putea fi mai problematică decât s-ar crede, a avertizat marţi Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), consemnează agenţiile AFP şi EFE.
Superioritatea militară a Occidentului se erodează în timp ce Rusia şi China sunt tot mai active în dezvoltarea şi desfăşurarea de echipamente militare avansate, a punctat preşedintele IISS, John Chipman, în prezentarea raportului anual ce analizează capacităţile şi bugetele militare a peste 170 de state. Documentul confirmă că şi anul trecut SUA au avut cel mai mare buget al apărării, de 597,5 miliarde de dolari. Pe poziţia a doua, la mare distanţă, se află China, cu 145,8 miliarde de dolari, urmată de Arabia Saudită (81,9 miliarde), Rusia (65,6 miliarde), Marea Britanie (56,2 miliarde) şi India (48 de miliarde). Printre primele 15 state - cele 14 care urmează SUA abia depăşind împreună bugetul militar american - se mai regăsesc Franţa, Japonia, Germania, Coreea de Sud, Brazilia, Australia, Italia, Irak şi Israel.
Raportul IISS mai atrage atenţia că, în pofida supremaţiei militare americane, NATO va avea de înfruntat în viitor numeroase provocări, întrucât celelalte state membre ale Alianţei nu alocă suficiente resurse apărării, numai 4 dintre ele prevăzând în bugetele naţionale cel puţin 2% din PIB pentru armată. Fără să luăm în calcul bugetul SUA, media bugetului apărării în celelalte 27 de state membre ale Alianţei este de circa 1,1% din PIB. Privind dintr-o altă perspectivă, statele membre ale NATO, tot cu excepţia SUA, nu ţin pasul la acest capitol cu cele din Asia şi Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, statele europene membre ale NATO şi-au diminuat efectivele armatei precum şi stocul de tehnică militară. De exemplu, dacă în anul 1991 Marea Britanie şi Franţa aveau 475 şi respectiv 579 de avioane de luptă, în prezent mai au doar 194 şi respectiv 271. Un alt punct slab al NATO este conform analizei IISS faptul că relaţia statelor puternice ale Alianţei cu cele est-europene pleacă de la premisa că primele ar putea să se mobilizeze rapid pentru a le apăra pe cele din urmă în eventualitatea unui atac, lucru care în practică ar putea să nu fie chiar atât de simplu. În sprijinul acestei teze se menţionează în raport că efectivele desfăşurate de Rusia în districtul ei militar din zona de vest ar putea îngrădi libertatea de acţiune a NATO în zona Mării Baltice.
În ceea ce priveşte conflictele regionale, analistul IISS Douglas Barrie a apreciat că avansul împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Siria şi Irak este 'lent şi gradual', în timp ce conflictul din Yemen - unde Arabia Saudită şi Iranul se confruntă indirect sprijinind fiecare cealaltă parte beligerantă - este 'static'. O altă problemă este dezvoltarea noilor tehnologii militare adesea în sectorul privat, fapt care îngreunează aplicarea măsurilor de neproliferare. Raportul subliniază că nu este vorba doar despre tehnologii ce ţin de echipamente cum ar fi dronele, ci şi de capacităţi de război cibernetic cu ajutorul cărora pot fi destabilizate regiuni şi ţări prin atacuri informatice, anunţă Agerpres.
