Alegerea directă a președintelui Republicii Moldova ar putea avea loc abia în toamnă

Adrian Candu, președintele Parlamentului din Republica Moldova, a declarat într-o emisiune TV că alegerile pentru președintele republicii ar trebui să aibă loc abia în toamnă.

Candu a invocat faptul că partidele și candidații au nevoie de timp ca să se pregătească pentru alegeri și a invocat o poziție a Comisiei de la Veneția, care ar indica un minim de 6 luni între o schimbare de proporții și desfășurarea unui scrutin. În plus, este nevoie de timp inclusiv pentru desfășurarea alegerilor.

„Timp de o lună vom elabora proiecte de legi ce țin de ajustarea legislației electorale la decizia Curții. După care va urma procedura de votare. Aceasta va dura cel puțin o lună, cel mult două. Apoi vom stabili și data alegerilor prezidențiale”, a spus președintele Parlamentului pentru televiziunea Prime.

Totuși, este greu de invocat legislația internațională pentru o decizie atât de neobișnuită. În cadrul aceleiași emisiuni, juristul Roger Gladei și-a exprimat speranța că va exista o poziție a Comisiei de la Veneția privind decizia Curții Constituționale a Moldovei.

Declarațiile vin după ce, vineri, același Candu se poziționase mult mai prudent, susținând că este nevoie să citească motivația CCM înainte de a ști care sunt pașii următori.

Decizia CCM a bulversat politica moldovenească, în condițiile în care mandatul actualului președinte al Republicii, Nicolae Timofti, expiră pe 23 martie.

Citiți și: Republica Moldova: Alegerea președintelui de către Parlament a devenit neconstituțională

Unii comentatori consideră că această decizie ar putea complica viața partidelor de opoziție. Acestora li se ia o temă politică majoră, iar scena politică ar putea începe să fie dominată de controversele privind alegerea președintelui și nu de tema corupției și atacurile la Plahotniuc. În plus, mai mulți lideri ai opoziției nu îndeplinesc condițiile pentru a candida.

Totuși, alegerea directă ar putea favoriza un președinte cu mandat anticorupție larg, ales din afara actualului arc guvernamental, care să intre în conflict cu Parlamentul și Guvernul.