Premium
PNL și USR doresc alegeri anticipate. La fel pare a dori și strada, dacă îi ascultăm pe cei ce vorbesc în numele ei. Sondajele de opinie, atâtea câte sunt, nu dau speranțe unei victorii a Opoziției, nici măcar într-o alianță puțin bizară cu PMP.
Vedem în ultimul sondaj CURS cum PSD/ALDE sunt la puțin peste 50% iar PNL/USR la puțin peste 30%. Dincolo de cifrele brute, merită discutată mai ales relativa stabilitate a scorurilor de la alegeri încoace. Mai multă lume a așteptat o diminuare masivă a sprijinului PSD/ALDE după manifestațiile din ianuarie dar, după cum spun mai toate sondajele, acest lucru nu pare să se întâmple. Practic majoritatea românilor au rămas în bulele lor.
Citiți și: Topul partidelor: Pe cine ar vota românii în caz de anticipate/ SONDAJ CURS pentru STIRIPESURSE.RO
Vedem acest lucru, dacă știm să privim, inclusiv în demonstrațiile de stradă. 2012, 2013, 2014 au adus manifestații care au fost adevărate fenomene sociologice, radiind în societate lucru care s-a văzut în diverse mici semne. De exemplu în 2012 un colectiv de actori au întrerupt piesa pentru a formula un protest, în 2013 s-a făcut o (relativ) mare manifestație într-un oraș pe care majoritatea îl știm doar ca stație de cale ferată.
Pentru manifestațiile din 2017 sociologul Barbu Mateescu a părut să identifice o schimbare în atitudinea națională reflectată în apariția de (mici) manifestații în fiefurile PSD. Dar aceste semne s-au resorbit și acum avem "doar" manifestații. Fără îndoială avem cele mai solide și mai rezistente manifestații de mult timp, probabil chiar de la Revoluție încoace. Dar ele nu par să îi atragă decât pe cei deja convinși.
Izolarea se vede și în tematică. 2012 și 2013 au produs festivaluri de protest în care fiecare venea literalmente cu (aproape) orice pancartă vroia. 2014 și Colectiv mai puțin din cauza temelor presante. 2017 a continuat acest trend. Astăzi demonstranții nu mai vor decât un singur lucru, menținerea legilor Justiției și continuarea luptei anticorupție. Un scop nobil, desigur, dar un scop în care se regăsește numai o minoritate de cetățeni.
Să formulez altfel: în 2012, 2013 și chiar după, temele imediate erau importante pentru sine dar și pentru că semnificau o nemulțumire socială mai largă. La suprafață manifestațiile erau pentru ce zice presa că erau. În adâncuri, ele erau anti-sistem. Ori la manifestațiile de anul trecut "ce este în gușă este și în căpușă": ele sunt despre Justiție și corupție. Dar nu mai sunt anti-sistem. Poate că este un lucru bun, o formă de maturizare. Dar rămâne adevărat că este și o separare de o parte a energiei dată de variile nemulțumiri populare.
Putem zice, deocamdată puțin speculativ cu datele existente, că manifestațiile și partidele care se inspiră din ele nu mai sunt capabile să de-legitimeze PSD în fața propriului electorat și deci să îi ia voturile dar, în același timp, s-au separat și de filonul anti-sistem. Ele sunt prea haotice pentru PSD-iști și prea cuminți pentru alegătorii PMP sau PPDD.
Nu ajută nici că tema anti-corupției nu mai este ce era odată. Într-o întrebare (poate discutabil pusă) dintr-un studiu IRES doar 4% susțin că în următorii ani corupția ar trebui să fie principala preocupare. În același sondaj sub 1% spun că în 2017 principala lor preocupare a fost corupția. Cum am zis și când am comentat sondajul, poate alte întrebări dau scoruri mai înalte. Dar nu pot să nu văd - în scorurile partidelor, în agenda publică, în reacția societății la manifestații - că anti-corupția nu mai are forța de altădată.
Citiți și: Opoziția politică versus temele importante pentru societate (ANALIZĂ SONDAJ)
Cei aflați în mijlocul străzii zi de zi poate vor găsi greu să accepte asta, conștienți de propriul număr și propria putere la firul asfaltului. Dar și pentru ei mesajul președintelui Iohannis (așa stângace cum a fost) poate fi un apel la trezire. Strada are nevoie să se dezvolte și să se reinventeze dacă vrea să rămână relevantă.
Nu că partidele ar fi mai adecvate într-un mod semnificativ. Dar, despre asta, în alt articol.
