Premium
Alegerile locale desfăşurate duminică în Finlanda au condus la victoria aşteptată a opoziţiei de dreapta, într-un scrutin marcat de progresul clar al extremei drepte cu Partidul Finlandezilor, dar departe de scorul foarte bun anunţat de sondaje, relatează luni France Presse.
Pierderile social-democraţilor prim-ministrului Sanna Marin au fost limitate, în primul test electoral de la venirea tinerei alese de stânga la putere în 2019, potrivit agerpres.ro.
Conservatorii partidului Coaliţia Naţională (Kokoomus) s-au plasat în fruntea votului pentru aproximativ 300 de municipalităţi din Finlanda, cu 21,4% din voturi, potrivit rezultatelor care includ numărul total de sufragii şi care au fost publicate noaptea trecută.
Cu acest scor uşor îmbunătăţit comparativ cu alegerile anterioare din 2017, ei sunt înaintea social-democraţilor lui Marin, pe locul doi.
Deşi pierd aproape două puncte faţă de alegerile locale de acum patru ani, aceştia din urmă au obţinut un rezultat mult mai bun decât cel prezis de sondaje, cu un scor de 17,7%, identic cu cel al victoriei lor la alegerile legislative din 2019.
Sanna Marin, în vârstă de 35 de ani şi cea mai tânără şefă de guvern din Europa după austriacul Sebastian Kurz, a recunoscut că este dezamăgită.
"În mod clar, când sprijinul tău scade ca lider al partidului, nu poţi fi mulţumit", a declarat ea duminică seară la televiziunea YLE.
Principala surpriză a venit de la formaţia naţionalistă Partidul Finlandezilor, care a obţinut în cele din urmă 14,5%, în timp ce scorul promis de ultimele sondaje era de aproape 18% din voturi.
Acesta este un record în alegerile locale pentru partidul anti-imigraţie şi eurosceptic condus de Jussi Halla-aho şi o creştere de aproape cinci puncte faţă de 2017. Dar acest scor îl plasează pe locul patru, în spatele Centrului, membru al coaliţiei guvernamentale (14,9%).
"Scopul nostru a fost să ne îmbunătăţim rezultatul de la ultimele alegeri (locale) şi să obţinem cel mai bun scor din istorie" pentru aceste alegeri, "şi am făcut-o", a comentat Jussi Halla-aho, potrivit tabloidului Iltalehti.
Aceste alegeri municipale erau iniţial programate în aprilie, dar au fost amânate din cauza unui vârf în cazurile de COVID-19 în Finlanda, una dintre ţările europene cel mai puţin afectate de pandemia de coronavirus, o situaţie care i-a adus premierului Sanna Marin niveluri ridicate de opinii favorabile pentru modul în care a gestionat criza epidemiologică.
Dar tensiunile bugetare cu aliatul său Centru (Keskusta n.r.) au ameninţat coaliţia cu o explozie şi a izbucnit de asemenea o controversă în timpul campaniei cu privire la presupusa decontare a unor mese luate în familie de premier la reşedinţa oficială Kesäranta.
Consecinţele economice ale pandemiei au dominat campania, în timp ce Partidul Finlandezilor - anterior ex-partidul Adevăraţii Finlandezi (Perussuomalaiset) - a insistat împotriva imigraţiei şi Uniunii Europene.
Un afiş al partidului ce acuza străinii că sunt pe primul loc pe listele de aşteptare pentru locuinţe a fost retras de autoritatea de reglementare electorală, ceea ce a atras după sine o acoperire mediatică semnificativă.
