Premium
Comisia Europeană a anunţat că a adoptat un raport privind România, care analizează în ce măsură ţara respectă criteriul deficitului bugetar prevăzut de Tratatul UE, scrie News.ro. Este primul pas spre deschiderea unei proceduri de deficit excesiv. BNR a avertizat recent că procedura de deficit excesiv ar putea avea impact asupra cursului valutar și inflației. Ministrul Finantelor a zis ca pensiile si salariile nu vor fi afectate. Guvernanții spun că cel mai devreme în luna martie ar putea fi deschisă procedura de deficit bugetar împotriva României.
- Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat anul 2019 cu un deficit de 48,3 miliarde lei (10,18 miliarde euro), 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB), peste ţinta de 3% agreată cu Uniunea Europeană (UE). România, prin Tratatul de la Maastricht, s-a angajat în faţa UE să respecte un deficit bugetar anual de maximum 3% din PIB. În cazul depăşirii acestei ţinte, Comisia Europeană poate declanşa, în cazul României, procedura de deficit excesiv. ”Raportul urmăreşte adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depăşeşte valoarea de referinţă de 3 % prevăzută de tratat pentru anii 2019, 2020 şi 2021”, a transmis Comisia Europeană.
- Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată. Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.
CARE ESTE PROCEDURA în cazul DEFICITULUI EXCESIV
Pactul de stabilitate și creștere (PSC) al UE este un ansamblu de norme care reglementează coordonarea politicilor fiscale ale țărilor UE. Obiectivul acestuia este de a proteja soliditatea finanțelor publice și are două componente. Componenta preventivă asigură că politica fiscală a țărilor UE se desfășoară într-o manieră durabilă. Componenta corectivă prevede măsurile pe care ar trebui să le ia țările în cazul în care se consideră că au o datorie publică sau un deficit de buget excesiv.
Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceasta stă la baza componentei corective din SGP.
Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii:
- deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB);
- datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB.
În luna aprilie a fiecărui an, țările din zona euro transmit Comisiei și Consiliului programe de stabilitate, iar țările din afara zonei euro transmit acelorași instituții programe de convergență.
Un program de stabilitate sau de convergență trebuie să includă obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) al țării respective, precum și informații privind modul în care va fi realizat acesta. De asemenea, acesta conține o analiză a efectelor pe care le-ar putea avea asupra poziției fiscale a țării modificările ipotezelor economice principale aflate la baza programului.
Programele sunt examinate de Comisie. Dacă nu sunt întrunite criteriile, Consiliul inițiază o PDE pe baza recomandărilor Comisiei.
PDE impune țării în cauză să prezinte un plan cu măsurile și politicile corective pe care le va aplica, precum și termenele pentru realizarea acestora.
Țările din zona euro care nu respectă recomandările pot fi amendate.
