Ambasada Statelor Unite ale Americii s-a arătat, marţi, "profund îngrijorată" de excluderea judecătorului Cristi Danileţ din magistratură, subliniind că "o Justiţie independentă care respectă statul de drept este esenţială pentru orice democraţie prosperă".
Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, luni, excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj, pentru manifestările pe care le-a avut pe TikTok. Nu simpla nepotrivire între video-urile de pe TikTok și statutul de judecător i-au adus excluderea lui Danileț, ci faptul că este recidivist.
Dincolo de reacțiile diverse generate de intervenția Ambasadei SUA - de la reacții nervoase cu accente de naționalism pentru ingerința în treburile interne ale justiției, la îngrijorarea teatrală a susținătorilor lui Danileț -, merită analizate cazurilor de judecători americani care au fost sancționați disciplinar pentru conduita de pe rețelele de socializare. Nu înainte de a aminti că în cazul judecătorului Danileț nu au fost încă epuizate căile de atac, ceea ce înseamnă că toate comentariile publice pe această temă, în speciale reacțiile instituționale și/sau politice, reprezintă veritabile atacuri la independența viitoarei instanțe de recurs.
În SUA, deși există critici pentru lipsa unui cod clar de conduită pentru magistrați pe internet, standardele aplicate sunt mult mai înalte decât în România. La nivel federal, un ghid pentru utilizarea rețelelor sociale de către angajații din justiție a fost concepută în 2010. Documentul avertiza că „nimic nu este privat pe internet”, iar orice este publicat pe rețelele de socializare poate deveni public.
Un judecător local din statul New York și-a dat demisia în luna mai, după ce o agenție de stat a deschis o investigație asupra postărilor de pe Facebook care ar fi exprimat opinii părtinitoare anti-LGBTQ și anti-musulmane și favorabile față de forțele de ordine. În aceeași lună, o judecătoare din Alabama a fost suspendată din funcție după ce anchetatorii judiciari au acuzat-o că a folosit conturi false de Facebook pentru a hărțui justițiabilii care aveau cauze în instanța ei. Un fost judecător șef al curții districtuale din Carolina de Nord a fost sancționat în iunie pentru „conversații și relații nepotrivite” cu zeci de femei pe care cunoscut prin intermediul Facebook.
Un judecător din Utah a fost suspendat pentru șase luni fără plată după ce a făcut o serie de afirmații critice, pe Facebook și nu numai, despre președintele Donald Trump. Judecătorul a făcut comentarii politice în care l-a criticat pe Trump, când acesta era candidat la președinție în 2016, dar și după ce a ajuns președinte, pe pagina sa de Facebook și în instanță. La trei zile după alegerile din 2016, Kwan a scris pe Facebook: „Cred că voi merge la adăpost pentru a adopta o pisică înainte ca președintele ales să le apuce pe toate” – o referire la scandalul „Access Hollywood” în care Trump a fost auzit lăudându-se despre atingerea organelor genitale ale femeilor fără consimțământul acestora.
Un judecător de district din Minnesota a fost sancționat în martie, după ce o anchetă judiciară a constatat că i-a dat „like” paginii de Facebook a lui Donald Trump și a făcut afirmații negative despre candidatul (de atunci) Joe Biden, într-un comentariu pe Facebook.
Curtea Supremă din Carolina de Sud a suspendat în octombrie un judecător pentru 18 luni, pentru încălcarea regulilor instanței pentru a doua oară. Kenneth „Kenny” Johns a acționat în mod eronat ca un martor în cadrul procedurilor legale din afara statului și a solicitat donații de la Crucea Roșie pe pagina sa de Facebook accesibilă public, care l-a identificat drept judecător.
Sunt doar câteva dintre cazurile din SUA care pot fi găsit la o sumară căutate pe Google. Lor li se adaugă și numeroase cazuri în care judecătorii americani au fost recuzați pentru că au dar „like” unor postură sau pentru că au acceptat cereri de prietenie pe Facebook din partea justițiabililor.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, preciza marți, în ceea ce priveşte prevederile privind sancţiunile disciplinare din lege, ele au fost preluate în anul 2011, în urma unui studiu de drept comparat, din legislaţia germană, daneză, olandeză şi suedeză, ţările cu cel mai ridicat nivel de exigenţă disciplinară din Europa, fiind fost adoptate "în ciuda unei opoziţii dure din partea PSD". "Acum văd că ele sunt criticate de USR. Interesant!", scrie Predoiu.
Comentează