DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Americanii au creat businessul perfect

business

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Cristian Hostiuc, din Ziarul Financiar, în care este prezentat ceea ce poate fi considerat a fi businessul perfect: 'să-ţi facă plăcere să munceşti gratis pentru o companie şi în timpul acesta cineva să numere miliardele'.

Ziarul Financiar:

După dolar, cea mai mare afacere a lumii, americanii au creat businessul perfect: capitalism la încasări, profit şi muncă, socialism şi democraţie la utilizare. Adică să munceşti gratis pentru o companie, chiar să-ţi facă cea mai mare plăcere, iar compania să te folosească, cu acceptul tău, ca să câştige bani în fiecare milisecundă.
Aşa sunt Facebook, Google, YouTube ca vârfuri de gamă, urmate de Twitter, Instagram, Snapchat şi cine ştie ce va mai apărea. Nu degeaba The Economist, cunoscutul săptămânal economic, denumeşte aceste companii BAAD - Big, Anti-competitive, Addictive and Distructive.
În 2017, Facebook a avut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu un profit de 15 miliarde de dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 de milioane de dolari, cu o pierdere de 138 de milioane de dolari.
Google a avut în 2017 venituri de 109 miliarde de dolari, după ce în 2002 avusese venituri de 400 de milioane de dolari.
Poate criptomonedele, cu evaluările lor utopice, vor reuşi să depăşească Facebook sau Google. Oricum, să creezi din nişte algoritmi bitcoin, să-i dai un concept, să vinzi o idee de blockchain, iar lumea să fie extaziată de acest lucru, de asemenea, mi se pare remarcabil.
Cel mai sigur, toţi dintre voi - cu mine în frunte - aveţi pagină de Facebook, unde scrieţi aproape zilnic câte ceva, unde puneţi poze, încărcaţi filme şi aşteptaţi să vă citească cineva, să vă dea like, share sau commenturi.
Un superbusiness: voi lucraţi pe gratis pentru Facebook prin faptul că le oferiţi conţinut, care este vizualizat, citit şi share-uit de prietenii voştri şi de prietenii prietenilor voştri. Facebook vă prelucrează, vă scanează, vă analizează şi vă vinde mai departe advertiserilor sau celor care vor să ştie totul despre voi.
Mai mult ca sigur că Facebook, Google, Twitter, Snapchat ştiu mai mult despre voi, despre cele mai ascunse gânduri, decât ştiţi voi despre voi. (Mai multe detalii AICI)

Mediafax:

Prin impunerea de taxe mai mari la importurile de oţel şi de aluminiu, Donald Trump a iscat nelinişti în rândul aliaţilor europeni, care se tem că vor fi nevoiţi să devină ţinta volumelor de metale importate de SUA, iar europenii ar putea accelera la rândul lor propriile politici protecţioniste.
Liderul de la Casa Albă spune că decizia a fost luată pentru a proteja industria metalurgică americană. Statele Unite importă în jur de 30 de milioane de tone de oţel în fiecare an, iar producătorii europeni îşi fac griji în privinţa pieţelor spre care se va îndrepta acum această cantitate de metal.
Eurofer, organizaţia europeană a producătorilor de oţel, a declarat că impactul devierii exporturilor ar putea fi major asupra celor 320.000 de angajaţi din industria bătrânului continent.
La nivel european, Germania a fost principalul exportator din oţel spre Statele Unite în 2017, cu 951.125 de tone, urmat de Olanda cu 632.607 tone şi Franţa 237.345 tone.
România a exportat în SUA 6.295 de tone.
După Canada, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de oţel către Statele Unite, cu aproximativ 5 milioane de tone, reprezentând aproximativ 15% din importul american. 5 milioane de tone dintr-un total de 160 de milioane, cât este producţia totală europeană nu poate părea mult, dar este vorba de produse de înaltă calitate, iar nemţii de la Thyssenkrupp and austriecii de la Voestalpine ar putea avea probleme. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Instabilitatea este trăsătura caracteristică a politicii din Italia, care a schimbat 64 de guverne și numeroși prim-miniștri după cel de-al Doilea Război Mondial. De la ultimele alegeri până în prezent, s-au creat noi partide, s-au schimbat ideologii, sistemul electoral a fost reinventat, dar natura democratică a rămas puternică.
Alegerile de duminică sunt un test în primul rând pentru stabilitatea celei de-a treia economii a zonei euro, pentru sentimentul populist ce predomină acum în Italia dar și pentru valul de euroscepticism ce a fost prezent în Italia încă de la începutul crizei economice.
5 ani de politică italiană
Situația actuală este tensionată din cauza unui cumul de evenimente derulate în ultimii 5 ani. După alegerile din 2013, niciunul din principalele partide nu reușește să obțină majoritatea, astfel Partidul Democrat este nevoit să formeze o coaliție și se constituie astfel cabinetul lui Enrico Letta. La scurt timp după, Silvio Berlusconi lansează un nou partid, “Forza Italia”, și anunță că partidul său se va opune guvernului Letta, provocând o scindare de poziție în vechiul său partid (Poporul pentru Libertate). După ce Matteo Renzi este numit secretar al Partidului Democrat, tensiunile cresc, iar Letta este forțat să demisioneze.
Renzi formează un nou guvern cu aceeași coaliție, profitând de alegerea unui coleg de-al său de partid în funcția de președinte al Republicii și promovează mai multe reforme de creștere economică, o reformă a administrației publice și legalizarea căsătoriilor de același sex. Fluxul masiv de refugiați din Libia venind în porturile din sudul Italiei și problema migrației ilegale aduc critici asupra guvernului și a incapacității sale de gestionare a situației, iar acesta este forțat să demisioneze, mai ales după ce o parte din noua sa lege electorală este declarată neconstituțională de către Curte.
Colegul de partid al lui Renzi, Paolo Gentiloni, îi ia locul, iar un an mai târziu, președintele Sergio Mattarella dizolvă parlamentul și pregătește alegătorii pentru votul din 4 martie 2018. (Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Un adolescent afectat de tulburări mentale a încercat în 1981 să o asasineze pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii în timpul unei vizite în Noua Zeelandă, dar poliţia locală a ţinut cazul secret, potrivit unor documente declasificate, date publicităţii joi, informează AFP.
Christopher Lewis, de 17 ani, a tras un foc de carabină în 14 octombrie 1981 la trecerea convoiului regal în oraşul Dunedin, în sudul Noii Zeelande, potrivit unui document dezvăluit de serviciul de informaţii interne neozeelandez Security Intelligence Service (SIS).
Nicio persoană nu a fost rănită în urma tirului şi poliţia le-a explicat celor din convoi, care se întrebau despre originea detunăturii, că a explodat o petardă.
Trăgătorul a fost arestat la puţin timp după incident, într-o anchetă asupra unui jaf şi a mărturisit încercarea de asasinare a reginei.
Iniţial convinsă că adolescentul delira şi "trăia în lumea sa", poliţia a găsit ulterior carabina şi tubul de cartuş gol în imobilul de unde Lewis declarase că a tras.
El spunea că aparţine unei organizaţii de extrema-dreaptă numită Armata gherilei imperiale naţionale, care avea - potrivit lui - încă doi membri, "Ursul polar" şi "Omul de zăpadă". El a afirmat ulterior că această organizaţie era un produs al imaginaţiei sale.
Autorităţile au decis atunci să-l urmărească penal pe Christopher Lewis nu pentru trădare sau tentativă de omor, ci pentru posesie de arme de foc şi furt. (Mai multe detalii AICI)

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.