Premium
Dividendele distribuite în anul 2016 de companiile românești reprezintă sunt egale cu cele cumulate în perioada 2008-2015 și depășesc cu 30% profitul net realizat, în timp ce 2017 înregistrează o dublare a dividendelor față de anul anterior și de două ori peste profitul cumulat în același an, scrie Mediafax.
Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari - AAFBR, spune că rata de distribuire a dividendelor raportată la profitul obținut în ultimii doi ani (perioada 2016-2017) este aproape 200% (la fiecare 1 leu profit se distribuie dividende de 2 lei), ceea ce nu poate însemnă decât două lucruri: o mare parte din profitul reportat și nedistribuit este acum orientat către divindede, făcând firmele mult mai dependente de accesul la finanțarea externă și fluctuația costului de capital; dinamica dividendelor declarate din ultimii doi ani reflectă evaziunea fiscală imensă din trecut, în sensul că aceste dividende au fost plătite în trecut (avansuri nejustificate) dar acum sunt reglate în trezorerie prin declararea fiscală, aspect favorizat de nivelul foarte scăzut al impozitului pe dividend
Practic, se produce o decapitalizare masivă a companiilor active în România, gradul de acoperire al activelor prin capitalurile proprii scăzând de la 35% în anul 2008 la doar 25% în anul 2017, cel mai scăzut din Europa.
Majoritatea firmelor active în România se orientează către finanțarea pe termen scurt, provenită cu preponderență de la entități afiliate și furnizori. Doar 20% dintre companiile locale, în special cele care au peste 10 ani de activitate (durată medie de funcțiune a firmelor din România) sunt capitalizate prin profituri superioare care sunt ulterior reinvestite în companie pentru finanțarea investițiilor și nevoii de fond de rulment (creanțe, stocuri, furnizori).
Legea care permite acționarilor unei firme să retragă dividende cu frecvență trimestrială a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare începând cu mijlocul lunii Iulie al acestui an. Deși este dificil de aplicat (doar companiile auditate pot distribui dividende), această măsură accelerează decapitalizarea companiilor active în România, făcându-le mai vulnerabile în următoarea recesiune. În esență, efectele unei asemenea legi sunt negative, atât pentru statul român (deorece încurajează comportamentul oportunist de plombare a deficitului fiscal prin accelerarea dividendelor de la companiile de stat, periclitând astfel competitivitatea acestora pe termen mediu–lung), cât și pentru mediul de afaceri (deoarece impulsionează decapitalizarea companiilor și vulnerabilizarea suplimentară a acestora în contextul creșterii dobânzilor), spune Guda.
Pentru statul român, legea intră în vigoare în contextul în care acesta înregistrează un deficit fiscal de aproape 15 miliarde lei în primul semestru al acestui an, de aproape doua ori mai mult decât nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior. Pe de o parte, cheltuielile publice sunt recurente și destul de rigide (salarii, bunuri și servicii, ajutoare sociale și pensii speciale, care reprezinta aproape 75% din cheltuielile publice). De aceea, statul român trebuie să își maximizeze veniturile, ori acestea pot fi rotunjite și prin accelerarea distribuirii dividendelor de la companiile unde acesta este acționar. Aproximativ un sfert din deficitul fiscal din primul semestru poate fi acoperit prin dividendele care ar putea fi distribuite în această perioadă. Pe termen lung masura nu este bună, deoarece companiile respective nu dispun de fonduri pentru investiții sau internaționalizare, respectiv extinderea în alte țări, și își vor pierde din competitivitate. Populația o să sufere cel mai mult, deoarece o sa primească servicii publice modeste.
Pentru companii si actionarii acestora, legea descurajează încasarea banilor prin salariu, care va fi transferat către plata dividendelor. Din cele aproape 500.000 de companii active în România, 110.000 înregistrează un singur angajat, în timp ce 140.000 înregistrează între 2–5 angajați. Astfel, aproape jumatate din companiile active în România au sub 5 angajați, situație în care foarte probabil acționarii acestora se angajează în propriile companii pentru o sursa de venit stabilă cu frecvența lunară. Chiar dacă persoanele respective plăteau contribuții sociale și impozit pe salariu mult mai mare, comparativ cu impozitul de 5% aplicat dividendului anual, salariul lunar reprezenta o sursă de venit stabilă pentru familia acestora. Intrarea în vigoare a acestei legi cred că va determina acești acționari-angajați să-și diminueze salariul lunar la nivelul minim, pentru ca vor putea scoate bani din firmă, sub forma dividendelor, cu frecvență trimestrială. Iancu Guda estimează pierderi fiscale pentru statul român de aproape 250 milioane de lei anual, din cauza diminuării salariilor respective și, implicit, scăderea impozitului pe venit și a contributiilor sociale aferente.
În al doilea rand, legea impulsioneaza decapitalizarea companiilor, crește vulnerabilitatea acestora și riscul de insolvență. Companiile active în România sunt cele mai îndatorate din UE, iar această lege creează premisele creșterii gradului de îndatorare prin accelerarea dividendelor. În contextul creșterii costului de finanțare prin majorarea ROBOR cu maturitate la 3 luni, companiile devin mai vulnerabile. De asemenea, contextul impredictibil poate determina ca situația de profitabiliate a companiilor să se deterioreze în trimestrele următoare, fiind necesar ca acționarii să aducă bani de acasă pentru a acoperi diferența dintre profitul estimat și cel final, înregistrat pe întregul an. În unele situații, acest lucru o sa fie imposibil, deorece dividendele distribuite au fost folosite deja în scopurile personale ale acționarilor. Statistic vorbind, una din trei companii insolvente în ultimul deceniu în Romania a plătit dividende înainte de intrarea în incapacitate de plată, exact din cauza vulnerabilizării acestora prin distribuirea dividendelor;
În al treilea rand, legea stimulează comportamentul infracțional de raportare a unor profituri fictive, prin amanarea înregistrării unor cheltuieli în trimestrul în curs, maximizând astfel profitul și dividendele implicite.
