Banca Naţională a Elvetiei slăbeşte acum intenţionat moneda naţională, francul, în contextul în care aprecierea bruscă a francului elvetian a ajuns sa aibă un efect de bumerang asupra economiei. Este rezultatul unei analize Reuters, care atrage atenţia că europenii care s-au împrumutat în franci se confruntă cu un risc valutar greu de controlat şi sunt practic la mâna deciziilor Băncii Naţionale a Elveţiei. Analistul economic Aurelian Dochia spune, la RFI, că francul va rămâne la o cotaţie ridicată, iar soluţia în cazul celor cu credite în franci este negocierea directă cu banca.
Analiza semnată de Ruters şi citată de hotnews.ro afirmă că Banca Naţională a Elveţiei (BNS) pare să fi trecut la un regim de flotare controlată a francului, intervenind în piaţă pentru a slăbi puterea monedei elvetiene. Astfel, nivelul agreat de BNS pentru francul elvetian ar fi in intervalul 1.05-1.10 franci pentru un euro.
În acest context, francul s-a depreciat constant în ultimele şase şedinţe, după creşterea bruscă din urmă cu aproape două săptămâni, marţi, înregistrând o apreciere aproape insesizabilă, de 0,35% în raport cu leul. Va continua deprecierea monedei elveţiene şi, dacă da, până la ce valoare? De asemenea, ce soluţii au încontinuare cei cu credite în franci?
Analistul economic Aurelian Dochia explică „fluctuaţiile francului au consecinţe şi asupra economiei Elveţiei. În următoarele săptămâni francul se va stabiliza, dar va rămâne departe de valoarea pe care o avea înaintea eliminării de către Banca Elveţiei a pragului de 1,2 franci pentru un euro. Volatilitatea va rămâne ridicată, cu efecte nu numai pentru francul elveţian, cât şi pentru alte monede”.
Pe de altă parte, Aurelian Dochia mai spune că soluţia pentru ieşirea din criza generată de aprecierea bruscă a francului este, aşa cum cer băncile şi o parte a mediului politic, negocierea directă dintre client şi bancă. În acest context, analistul ecomic explică faptul că „există un spaţiu comun de interese între client şi bancă. Prin urmare, cel mai probabil, băncile nu ar avea motive să păcălească în negociere clientul, ci ar fi mai de grabă interesate de o soluţie pe termen lung. Cred că majoritatea băncilor sunt gata să ofere clienţilor anumite soluţii şi să îi ajute pe aceştia să vadă care din aceste soluţii li se potriveşte”.
Croaţia anulează datoriile săracilor. Dochia: „Este o măsură populistă”
Guvernul din Croaţia a decis să anuleze datoriile de până la 35.000 de kuna (5.146 dolari) acumulate de persoanele cu venituri de până la 1.250 kuna pe lună (184 dolari), decizie fără precedent menită să susţină economia prin stimularea consumului intern, relatează CNBC, citat de Mediafax.
Măsura, care intră în vigoare luni, se referă la persoanele cu venituri reduse, care locuiesc cu chirie şi nu îşi pot plăti datoriile. În acest program sunt incluse datoriile către companiile energetice, bănci şi alţi furnizori de credite şi operatorii de telecomunicaţii.
Potrivit autorităţilor, de această măsură vor beneficia circa 60.000 de persoane, dintr-o populaţie de 4,4 milioane. Programul va costa creditorii până la 2,1 miliarde de kuna (309 milioane dolari), conform estimărilor Reuters.
Ideea guvernului este de a susţine relansarea activităţilor economice prin stimularea consumului, în urma deblocării conturilor bancare ale datorniciilor.
Analistul Aurelian Dochia este de părere că aveam de a face cu o măsură populistă, cu accente electorale, în contextul alegerilor care se aproapie în Croaţia. El mai spune că efectele unei astfel de măsuri sunt negative, iar în România ar fi inoportună o astfel de decizie a autorităţilor.
Comentează