Premium
Bugetul pentru anul 2020 este unul optimist, ceea ce face ca riscul de a atinge, în anii următori, un nivel de 5% pentru deficitul guvernamental să fie unul foarte ridicat dacă se menține calendarul actual de majorare a pensiilor, consideră analiștii chestionați de către MEDIAFAX.
Anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, echivalentul unor cheltuieli suplimentare veniturilor în valoare de peste 48 de miliarde de lei, nivel peste estimarea de 4,4% de la rectificarea bugetară din noiembrie.
În acest context, analistul Aurelian Dochia a precizat pentru MEDIAFAX că anul 2020 ar putea fi și mai nefavorabil decât 2019 și că estimări de peste 4,5% din PIB pentru deficitul bugetar au apărut încă din luna decembrie.
"Am auzit astfel de estimări încă din luna decembrie și sunt rezultatul unor decizii care au fost luate în 2019, chiar și în anii anteriori, pentru că am știut de la începutul anului 2019 că bugetul este construit pe niște premise foarte optimiste, în toate direcțiile. Și în ceea ce privește veniturile, mai ales ideea de creștere economică de 5% cu care pornise la drum bugetul, precum și impactul asupra cheltuielilor a unor măsuri de creștere a salariilor și alte măsuri din 2019 ce nu puteau să ducă decât la un asemenea rezultat. Nu este o surpriză și nu ar trebui să fie o surpriză. Evident că ce ne interesează este ce se va întâmpla în continuare pentru că, după părerea mea, nici 2020 nu este foarte favorabil, ba chiar s-ar putea să fie mai nefavorabil decât 2019. Și acest deficit bugetar foarte mare cu care pornim la drum este clar o vulnerabilitate pentru economia asta care nu va avea o atmosferă ușoară în 2020", a spus analistul.
Aurelian Dochia consideră că bugetul pentru 2020 este și el destul de optimist din moment ce pornește de la o creștere economică de 4%, peste majoritatea prognozelor organismelor internaționale, estimări ce ar trebui să atragă prudența guvernanților.
"Bugetul pe 2020 este și el destul de optimist. Pornește de exemplu de la o creștere economică de 4% în timp ce majoritatea prognozelor organismelor europene și internaționale au cifre mult mai mici. Există chiar și bănci care au publicat prognoze sub 3% creștere în 2020, deci trebuie să fim destul de prudenți și conștienți de faptul că probabil în 2020 va trebui să fie luate niște decizii de ajustare, complicate fără îndoială de faptul că este un an cu două runde de alegeri. Actualul guvern cred că are o marjă limitată de manevră în privința măsurilor fiscal-bugetare pe care le poate lua", a precizat Dochia.
Aurelian Dochia a mai punctat că cel mai important lucru pentru guvern este să vină în fața Comisiei Europene cu o serie de planuri credibile pentru a ține sub control și a reduce deficitul bugetar în anii următori. Comisia Europeană ar putea declanșa procedura de deficit excesiv împotriva României la jumătatea anului, arată un raport de analiză al ING. Procedura ar putea majora costurile de finanțare ale statului.
La rândul său, analistul Dragoș Cabat este de părere că deficitul bugetar de 4,6% din PIB are la bază încasări bugetare deosebit de mici și creșteri de salarii și pensii mult decalate față de putința economiei.
"De aici pornim, de la faptul că, într-adevăr, încasările bugetare au fost deosebit de mici, iar creșterile de salarii și pensii au fost mult decalate în ultimii ani față de ceea ce poate economia românească. De aici am și ajuns la acest deficit. Sigur că da, ministrul Florin Cîțu a eliminat aceste amânări de cheltuieli cu care ne obișnuiseră deja guvernarea PSD, care sigur că da, nu era o abordare corectă. De altfel, pe metodologia UE, metolodogia ESA, doar o parte din această amânare mai putea fi dusă. De acolo pornim", a spus Cabat.
Analistul a mai precizat că toți factorii de decizie din România știu că majorarea de pensii nu se poate face. Acesta consideră că majorarea de 40% de la 1 septembrie ar trebui amânată sub o formă sau alta.
Bugetul pentru 2020 conține cele peste 20 de miliarde de lei necesare pentru majorarea pensiilor la 1 septembrie, iar deficitul prevăzut de bugetul pe 2020 este de 3,6% din PIB.
"Sigur, UE poate să accepte un deficit de peste 3% un an sau doi, însă nu va accepta la infinit. Trebuie să ai un plan de reducere, iar presiunea este foarte mare ca în anul acesta să fim tot undeva la 4%. Și dacă se fac majorările de pensii la sfârșitul anului acesta, pentru 2021 și 2022 presiunea va fi și mai mare de a depăși chiar 5% deficit bugetar. Trebuie să se întâmple ceva. Cum economia românească nu mai poate crește atât de puternic, pentru că pur și simplu asta este condiția la nivel mondial, și veniturile fiscale nu au cum să explodeze de la un an la altul - informatizarea ANAF-ului nu se poate face de pe un an pe altul, va dura câțiva ani -, șansele de a crește veniturile fiscale sunt foarte mici, atunci riscul ca deficitul bugetar să fie mult peste 3%, ba chiar aproape de 5% poate, în anii următori, este deosebit de ridicat", a spus Dragoș Cabat.
Referitor la riscurile reprezentate de procedura de deficit excesiv, Cabat a spus că important este cum ne vor vedea investitorii într-un asemenea context, iar un semnal foarte negativ ar fi revizuirea ratingului suveran de către agențiile internaționale.
"Important este cum ne vor vedea investitorii. Sigur că vor începe să fie semnale negative dacă cumva agențiile de rating ne dau în jos. Dacă începem să ne împrumutăm mult mai scump este o problemă, iar a doua problemă este adoptarea euro, pentru că bănuiesc că încă ne mai dorim să intrăm în zona euro", a conchis analistul Dragoș Cabat.
Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creștere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 și peste 7% în 2022, conform unei opinii asupra legii bugetului de stat și legii bugetului de asigurări sociale. „Considerând informațiile disponibile în acest moment, Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul față de ținta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste așteptări probabilă a execuției bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcțiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor și impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecții macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, spune CF. Instituția apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergența cu ținta de deficit propusă pentru anul curent, arată documentul.
