Analiză: Colectarea selectivă a deşeurilor este ineficientă în România

Colectarea selectivă a gunoaielor este, din păcate, ineficientă la momentul actual în România, din cauza lipsei unui management special, a soluţiilor concrete şi a unei legislaţii coerentă, se arată într-o analiză de specialitate, realizată în cadrul proiectului "Romania Economic Outlook".

Conform cercetării Moneycorp, întocmită împreună cu experţii Best Tools Company & Frames, România are la dispoziţie 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deşeurilor, până în anul 2026, iar prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) autorităţile şi-au asumat 53 de reforme pe acest segment.

"Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri - resturi alimentare şi vegetale) este, din păcate, ineficientă. De ce? Pentru că, la fel ca în oricare serviciu public, este nevoie de un management special, de soluţii concrete şi de o legislaţie coerentă. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, autorităţile şi-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) şi soluţii concrete (gropi de gunoi ecologice, instalaţii specializate, platforme de management a deşeurilor etc), cu o finanţare de 1,2 miliarde de euro. Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcţională şi eficientă. Într-o economie circulară, deşeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetăţenilor şi include toate sistemele de procesare şi reciclare de pe piaţă. Scopul final este de a reduce cantitatea de deşeuri nereciclabile şi conservarea resurselor naturale ale planetei", notează specialiştii, potrivit Agerpres.

Aceştia subliniază că Bucureştiul este cel mai bun exemplu privind gestionarea ineficientă a deşeurilor, cu o pondere de colectare selectivă de numai 8%.

Potrivit sursei citate, pe lista ţintelor din PNRR, dincolo de adoptarea Strategiei naţionale privind economia circulară (Trimestrul III 2022), una dintre măsurile esenţiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deşeurilor municipale. În plus, prin derularea unor proiecte integrate, de tip "smart city", România îşi poate respecta, până în 2025, atingerea ţintei de 55% pentru reciclarea deşeurilor municipale.

"În prezent, chiar dacă în multe localităţi au fost amplasate containere pentru colectarea selectivă (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri - resturi alimentare şi vegetale), mare parte din deşeuri ajung, inevitabil, în acelaşi loc. În acest context, oamenii sunt fie descurajaţi, fie neinformaţi, iar reciclarea are loc doar în proporţii foarte reduse. Dincolo de reciclarea deşeurilor menajere, România are o problemă reală cu importul de deşeuri şi arderea acestora. Afacerile cu gunoaie, în special cu cele importate, au ajuns să reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro", se precizează în analiza citată.

Datele Eurostat arată că, în prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. În ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%.

Totodată, statistica de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, consultată de Frames, evidenţiază faptul că afacerile celor peste 3.300 de firme de profil au depăşit 425 milioane de euro, în 2020 (respectiv 2,09 miliarde de lei), în creştere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) faţă de 2016. În acest context, se estimează că business-ul ar depăşi valoarea de un miliard de euro, în care se ia în calcul şi evaziunea din domeniu.

Analiza Moneycorp relevă că autorităţile şi-au propus, în primul rând, să adapteze legislaţia la normele UE şi să elimine "portiţele" care au dus la importurile de gunoaie.

"România se află în urmă şi cu transpunerea în legislaţia naţională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deşeuri (Waste Fremework Directive - Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive - Directive (EU) 2018/852) şi depozitele de deşeuri (Landfill Directive - Directive (EU) 2018/850), care aveau ca termen de adoptare iulie 2020. În focus se află şi transpunerea Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic. Anul trecut fost adoptată o ordonanţă (OG 6/2021), care prevede o eliminare treptată din consum, până în 2026, a ambalajelor şi deşeurile provenite din ambalaje din plastic. Primul pas a fost făcut deja - de la 2 septembrie au fost interzise tacâmurile, beţigaşele şi alte recipiente pentru alimente", susţin experţii în domeniu.

Printre planurile autorităţilor se află şi dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deşeurilor, ce urmează să deservească zonele cu blocuri de apartamente din localităţi şi vor asigura colectarea separată a deşeurilor menajere: deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de plastic, deşeuri metalice, deşeuri de sticlă, deşeuri biologice, deşeuri reziduale.

Un alt proiect vizează înfiinţarea a cel puţin 15 centre integrate de colectare a deşeurilor, la nivelul marilor oraşe, unde se va asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul "din uşă în uşă", respectiv a deşeurilor reciclabile şi a biodeşeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum şi a fluxurilor speciale de deşeuri - deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri provenite din activităţi de construcţie şi demolări).

Mai mult decât atât, planul face referire şi la înfiinţarea a 26 de instalaţii de reciclare a deşeurilor şi a cel puţin 254 de sisteme integrate de colectare a deşeurilor agricole compostabile.

"Pe zona de control, autorităţile au de gând să efectueze peste 400 de misiuni de control prin intermediul celor 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu, care vor fi dotate cu aparatură de ultimă generaţie (sisteme de scanare a camioanelor, automobile, camere video şi drone)", arată sursa citată.

Prezentă din anul 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. Compania a câştigat, recent, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.