Premium
Consultanţii juridici chestionați de Monitorul Justiției spun că prin raportul privind protocolul PG-SRI din 2009, Inspecția Judiciară arată cum a funcționat o relație de subordonare a parchetului față de SRI.Mai mult,cel mai mare procent de dosare deschise după informări SRI nu au ajuns în instanță, relatează Mediafax într-o analiză.
Citeste si: Liviu Dragnea, reproșuri pentru PSD și Guvern: Am fost lăsat singur!
„În cursul controlului derulat de Inspecția Judiciară s-a constatat că protocolul a fost transmis în cursul lunii martie 2009 către toate unitățile de parchet din țară. Deși nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunostința procurorilor a dispozițiilor protocolului, acesta a fost invocat în cea mai mare parte a corespondenței purtate între SRI și parchete intre anii 2009-2016.
Consultanţii juridici chestionați de Monitorul Justiției precizează că în urma controlului, Inspecția Judiciară a stabilit că, prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relație de subordonare a parchetului față de SRI, deși conform art. 56 alin. (1) din Codul de Procedură Penala, rolul primordial în cadrul urmăririi penale îl are procurorul, care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale.
De asemenea, Inspecția Judiciară a mai observat că introducerea sintagmei „altor infractiuni grave" în cuprinsul Art. 2 din Protocol a condus la asimilarea nejustificată a infracțiunilor care aduc atingere siguranței naționale cu o întreagă suită de alte infracțiuni, precum evaziunea fiscală, corupția și abuzul în serviciu.
Juriștii spun că în acest fel efectele care au decurs au fost următoarele:
- lăsarea la latitudinea unui serviciu de informații și a procurorilor aplicarea măsurilor procedurale destinate infracțiunilor care aduc atingere siguranței naționale;
- punerea sub semnul egalității a procurorului cu lucrătorii unui serviciu de informații prin constituirea de echipe operative comune, care au actionat în baza unor planuri comune în vederea documentarii și probării faptelor prevăzute la art. 2 din Protocol;
- extinderea competenței de sesizare din oficiu a SRI și asupra altor infracțiuni decât cele care aduc atingere siguranței nationale.
Având în vedere rezultatul controlului, Inspecția Judiciară a concluzionat că aplicarea protocolului a condus la administrarea unor probatorii, a căror legalitate poate fi pusă sub semnul întrebării de instanțele de judecată. Prin atribuirea Direcției Generale pentru Apărarea Constituției (UM 0127) din cadrul SRI a calității de unic beneficiar secundar al informației, DNA-Structura Centrală a declinat, în fapt, calitatea de unic beneficiar al informațiilor, care ar fi trebuit să fie doar a procurorului de caz, în favoarea unui serviciu de informații cu depășirea chiar a scopului declarat de realizarea unor măsuri de supraveghere tehnică în dosare penale.
Citeste si: Traian Băsescu explică cum a ajuns să colaboreze cu Securitatea: Așa sunt eu ghinionist! SRI ne-a avertizat
Astfel, având în vedere aparența de legalitate a protocolului, precum și prevederile art. 64 din Legea 304/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (potrivit cărora dispozițiile procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine), Inspecția Judiciară a apreciat ca au fost create premisele încălcării independenței autorității judecătorești, mai spun consultanții judiciari contactați de Monitorul Justiției.
Verificările la DNA
La DNA - Structura Centrală s-a constatat existența și a altor dosare vizate de control, altele decât cele menționate în relațiile transmise Inspecției Judiciare, respectiv dosare în care s-a lucrat cu SRI și evidențiate în registrul menținut la cabinetul procurorului șef al DNA (Laura Codruța Kovesi)
Din studierea registrelor a rezultat că:
- la DNA - Structura Centrală au fost intrumentate mai multe dosare în care s-a solicitat sprijinul SRI, altele decât cele în care sesizarea din oficiu a avut la bază informări transmise de SRI. Deci, chiar dacă un anumit dosar nu se formase în urma sesizări primite de la SRI, DNA - Structura Centrală solicita sprijinul SRI în efectuarea urmăririi penale.
- În timpul controlului la DNA - Structura Centrală, au fost efectuate și verificări directe ale documentelor clasificate aflate la Serviciul de informații clasificate și de centralizare a datelor privind corupția („SICCDC”). S-a constatat că aceste documente erau înregistrate în ordinea cronologică a primirii și, în majoritatea cazurilor, fără înscrierea mențiunilor necesare pentru identificarea dosarelor penale.
De aceea, inspectorii s-au aflat în imposibilitate de realizare completă a obiectivelor controlului. Inspectorii au revenit la aceeași unitate de parchet, în perioada 3-7decembrie 2018, după ce, în prealabil, acordaseră un termen rezonabil pentru ordonarea și prezentarea documentelor clasificate vizate.
Conform Raportului nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 al Inspecției Judiciare, situația prezentată anterior se datoreaza managementului defectuos al SICCDC. Serviciul a fost condus de procurorul Violeta Sechely începând cu anul 2002 și pană în anul 2018, cu scurte perioade de întrerupere, inclusiv printr-o delegare.
Citeste si: Liviu Dragnea DEZVĂLUIRI de la negocierile dintre Iohannis și Tăriceanu: a încercat și la oameni din PSD
Din data de 12 octombrie 2018, funcția de procuror sef al SICCDC a fost preluată de procurorul Horațiu Baias. Acesta a susținut, în cuprinsul unei note de relații, că nu a fost posibila identificarea tuturor documentelor clasificate corespondente dosarelor penale, datorită modului de arhivare pe care l-a constatat ulterior preluării conducerii serviciului.
Din aceasta, se pot trage următoarele concluzii:
- din moment nu a fost posibilă identificarea tuturor documentelor clasificate corespondente dosarelor penale, există posibilitatea ca documentele respective să se fi pierdut (intenționat sau nu);
- din moment ce, în registrul SICCDC, nu există mențiunile necesare pentru identificarea dosarelor penale, există posibilitatea ca documentele clasificate aflate la Serviciul de informații clasificate și de centralizare a datelor privind corupția al DNA nici măcar să nu fi vizat anumite dosare penale.
O situație de excepție a fast constatată la DNA – Structura Teritorială Ploiești, unde înregistrarea în registrele de documente clasificate a fost realizata chiar de procurorul șef al Serviciului Teritorial Ploiești, Lucian Onea. În aceste împrejurări, Inspecția Judiciară a constata că grefierul desemnat să manipuleze informațiile clasificate a întâmpinat greutăți în identificarea documentelor solicitate de inspectori.
Multe interceptări, puține dosare. Care a fost eficiența infomațiilor primite de la SRI
Din situațiile transmise de parchete cu privire la sesizările din oficiu ale procurorilor ca urmare a informațiilor primite de la SRI și care au constituit actul de sesizare în dosarele penale, Inspecția Judiciară a constatat următoarele:
a) numărul dosarelor constituite ca urmare a informațiilor transmise de SRI a crescut exponențial ulterior anului 2009, an în care a fost încheiat protocolul;
b) numărul dosarelor în care s-a dispus trimiterea în judecată este redus în comparație cu cel al soluțiilor de netrimitere în judecată, ceea ce denotă o eficiență scazută a informațiilor și a valorificării acestora.
Spre exemplu, în ceea ce privește activitatea DNA, în perioada 2005 – 2008 au fost constituite 113 de dosare ca urmare a informațiilor primite de la SRI, iar în perioada 2009 – 2017 au fost constituite 1014 de dosare (de aproape 10 ori mai multe dosare).
Citeste si: Procurorii DNA i-au pus sub control judiciar pe șefii Academiei de Poliție: au primit INTERZIS în funcție
Dintre cele 1014 dosare, 110 au fost trimise în judecată, 158 erau în continuare în lucru, ceea ce înseamnă că pentru restul (746 de dosare) au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată (neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau clasare, după caz).
Foarte interesantă este însă comparația cu numărul informațiilor primite de la SRI și care au constituit actul de sesizare în dosarele penale instrumentate de DIICOT.
În total, cu referire la DIICOT, în perioada 2005 – 2008 au fost constituite 62 de dosare ca urmare a informațiilor primite de la SRI, iar în perioada 2009 – 2017 au fost constituite 198 de dosare (de aproximativ 3 ori mai multe dosare).
Dintre cele 198 dosare, 33 au fost trimise în judecată, 32 erau în continuare în lucru, ceea ce înseamnă că pentru restul (133 de dosare) au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.
Potrivit Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informatii, SRI este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componenta a sistemului național de apărare. De asemenea, SRI organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricaror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României.
În mod normal, ar fi trebuit să ne așteptăm ca informările SRI să fie emise, în mod covârșitor, către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nu către Direcția Națională Anticorupție, spun juriștii.
Însă, din moment ce sesizările către DNA (1014) au fost în mod evident mult mai numeroase decât cele transmise către DIICOT (198), se observă că activitatea SRI a fost concentrată spre urmărirea funcționarilor/demnitarilor români, aceștia fiind cei suspectați de fapte de corupție.
Avantajele mandatelor pe siguranță națională
În numeroase cazuri, Inspecția Judiciară a constatat invocarea prevederilor art. 3 lit. g) din protocol atunci când parchetul solicita SRI iar acesta își exprima acordul pentru constituirea unor echipe operative comune între procurori și ofițerii desemnați ai SRI.
Art. 3 lit. g) din Protocol arată că unul dintre obiectivele cooperării este constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentarii faptelor prevazute la art. 2 din Protocol.
Cu privire la acest „Art. 2 din Protocol”, Curtea Constituțională a României a stabilit prin Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019 că prin „trimiterea la art. 2 din Protocol, referitor la „infracţiunile grave, potrivit legii”, se creau premisele normative pentru ca activitatea de strângere a datelor necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale să nu se limiteze numai la faptele care constituie, potrivit legii, „ameninţări la adresa siguranţei naţionale” [a se vedea art.224 alin.2 din Codul de procedură penală din 1968], ci la orice infracţiune apreciată ca fiind „gravă”.” (paragraf 159)
Din verificările directe ale Inspectorilor Judiciari a rezultat că informațiile provenite din Mandatele de Siguranță Națională au fost utilizate în mai multe dosare penale înregistrate la parchetele din țară, dat fiind faptul ca sintagma „infracțiuni grave", prevazută în Art. 2 din Protocol, a lasat la latitudinea procurorilor de a aprecia gradul de complexitate si gravitate a unei infractiuni.
Mandatele de Siguranță Națională reprezintă activităţile specifice culegerii de informaţii de către SRI care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, cum ar fi: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice; căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc; ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine; instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere.
Diferențele majore dintre Mandatele de Siguranță Națională (bazate pe Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României) și activitățile de supraveghere tehnică efectuate de organele de urmărire penală (bazate pe dispozițiile Codului de procedură penală) constau în aceea că, în cazul Mandatelor de Siguranță Națională există ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, SRI fiind cel care pune în aplicare activităţile specifice culegerii de informaţii, și nu organele de urmărire penală. De asemenea, în timp ce activitățile de supraveghere tehnică efectuate de organele de urmărire penală pot fi dispuse pentru o perioadă de maxim 30 de zile, urmând a fi prelungite în mod corespunzător cu perioade de maxim 30 de zile (cu o durată totală care nu poate depăşi 120 de zile), în cazul Mandatelor de Siguranță Națională se poate dispune supravegherea unei persoane pentru o perioadă de maxim 6 luni. Apoi, autorizarea poate fi prelungită succesiv pentru perioade de 3 luni, iar durata maximă a autorizărilor este de doi ani.
Cu privire la constituirea echipelor comune parchet-SRI, denumite ,,echipe mixte" sau ,,echipe operative comune", Inspecția Judiciară a constatat a constatat ca acestea se regăsesc în cuprinsul unor planuri comune de acțiune sau, după caz, în adresele parchetelor și ale SRI, prin care parchetele solicitau constituirea echipelor, iar SRI transmitea acordul și desemna, în acest scop, persoane de contact.
Planurile comune erau concepute la sediul SRI
Unitățile de parchet verificate de Inspecția Judiciară au aplicat regula de cooperare potrivit căreia activitățile prevăzute de Protocol se realizează numai la solicitarea scrisă a părților (conform art. 19 alin. 2 din Protocol).
Existența planurilor comune la unitățile verificate de Inspecția Judiciară în mod direct a fost constatată în două modalități:
- direct, prin identificarea fizică a planurilor la compartimentele și serviciile de documente clasificate;
- indirect, prin identificarea adreselor în care SRI sau parchetul făceau referire Ia existența unor astfel de planuri; de mentionat ca planurile nu au fost regasite de Inspecția Judiciară la sediul parchetelor controlate.
Din examinarea documentelor Inspecția Judiciară a constatat planurile comune de actiune erau concepute si redactate de SRI, la sediul acestuia, ca urmare a solicitării parchetului, iar cele două exemplare în care era întocmit planul se transmiteau parchetului pentru a fi semnate. În cea mai mare parte din cazuri unul dintre exemplare era transmis înapoi la SRI. Însă, au existat și situatii în care ambele exemplare au fost trimise înapoi la SRI, iar la parchet nu s-a regăsit decât adresa prin care s-a transmis planul. Prin urmare, aceste planuri comune vor rămâne secrete.
De asemenea, la DNA-Structura Centrală, în urma verificărilor efectuate la Serviciul de informații clasificate și de centralizare a datelor privind corupția („SICCDC”), condus în toată perioada supusă controlului de procurorul Violeta Sechely, nu au fost identificate planuri comune de acțiune. Din punctul de vedere al Inspecției Judiciare, această împrejurare nu poate avea semnificația inexistenței unor astfel de planuri câtă vreme modul în care a fost ținută evidența documentelor clasificate a fost mai mult decât deficitar la SICCDC.
Activitatea intensă dintre DNA-Structura Centrală și SRI, confirmată inclusiv prin comunicate de presă, în care se menționa sprijinul acordat de SRI, împrejurarea că, în perioada 2013-2017, DNA a fost condusă de Laura Codruta Kovesi care, alături de directorul SRI, George Cristian Maior, a aprobat Protocolul, precum și identificarea la structurile teritoriale ale DNA a unor planuri comune de acțiune constituie tot atâtea argumente ce conduc la presupunerea rezonabila că astfel de planuri au fost încheiate și de către DNA-Structura Centrală.
Citeste si: ALERTĂ SUA vor trimite 10.000 de soldați în Orientul Mijlociu, pentru a descuraja Iranul
Din punctul nostru de vedere, se poate lua în calcul și varianta în care în mod real nu au existat astfel de planuri comune de acțiune, având în vedere colaborarea strânsă dintre DNA-Structura Centrală și SRI. De aceea, având în vedere această colaborare continuă, putem presupune că nu a mai fost nevoie de planuri comune de acțiune.
În orice caz, este exclusă varianta în care s-ar considera că nu a existat o colaborare strânsă și constantă între DNA-Structura Centrală și SRI sau echipe operative comune. Potrivit declarațiilor procurorului Doru Florin Țulus (în prezent, la PICCJ), fost procuror DNA și fost procuror Șef al Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, lucrătorii SRI erau singura categorie de persoane care aveau acces în instituție fără control și, în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucratori SRI.
De asemenea, Doru Florin Țulus a mai spus că în aceeași perioadă a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA și că a aflat ca au existat situații, mai ales la Secția de Combatere a Corupției, ca ofițeri cu funcție de conducere în SRI să vină personal cu denunțători la procuror”, se arată în analiză.
