DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ANALIZĂ Cum a ținut Klaus Iohannis PSD și ALDE PE JAR în 2018 - Lista loviturilor date de șeful statului

Poza Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a trimis, în ultimele șase luni, 12 legi la reexaminare în Parlament, iar de 34 ori a contestat la Curtea Constituțională a României, proiecte importate de lege, cum ar fi modificarea Codului Penal sau statulul aleșilor locali, rezultă dintr-o analiză făcută de MEDIAFAX.

Proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea juridică, inițiat de parlamentari PSD și ALDE, a avut un drum lung până a fi promulgată, pe 19 iulie. La finalul anului, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională asupra neconstituționalității acestui proiect de lege. În ianuarie, a venit rândul a 51 de deputați din partea USR, PMP, minorități și neafiiați să depună obiecție de neconstituționalitate la CCR. După ce a trecut din nou prin comisii și prin cele două Camere ale Parlamentului, proiectul legislativ a ajuns pentru a doua oară pe masa șefului statului. Până ca președintele României să se pronunțe, două partide din opoziție, PNL și USR, au sesizat judecătorii CCR. După decizia Curții, pe 7 mai, Iohannis a retrimis Legea înapoi pe masa judecătorilor, ca mai apoi să o trimită la reexaminare în Camera Deputaților. După ce a fost plimbat între Parlament, Curtea Constituțională și Președinție, proiectul a fost, într-un final, promulgat de Klaus Iohannis.

"Am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament. Am trimis sesizări CCR şi am sesizat Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor de contestare, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa legii 304/2004 am epuizat, din păcate toate căile constituţionale, şi prin urmare sunt obligat să promulg această lege", spunea Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută, pe 19 iulie, la Palatul Cotroceni, după promulgarea proiectului legilsativ.

Inițiativa care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că "hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori".

Una dintre modificările semnificative efectuate de Parlament la Legea 304/2004, promulgată de preşedintele Iohannis, prevede înfiinţarea unei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Alte prevederi ale proiectul stipulează că vechimea procurorilor pentru a fi încadraţi în DNA sau DIICOT creşte la cel puţin opt ani. Totodată, articolul 86 prevede că DNA poate înfiinţa servicii teritoriale prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul conform al secţiei pentru procurori a CSM.

Președintele Klaus Iohannis a contestat în această sesiune parlamentară și proiectele de modificare a Legii 393/2004 privind statutul aleșilor. Ambele proiecte legislative pentru modificarea Legii au fost propuse de parlamentari ai coaliției PSD-ALDE și contestate de șeful statului la Curtea Constituțională. Judecătorii CCR urmează să se propunțe, iar după ce vor trece de votul Parlamentului, cele două proiecte de lege, vor ajunge din nou pe masa lui Iohannis.

Modificările aduse Codului Penal au fost contestate atât de Președinție, de Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de către partidele din opoziție. ÎCCJ a sesizat, pe 6 iulie, Curtea Constituțională, pentru modificările aduse Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În aceeași zi, 110 deputați PNL, USR, PMP și neafiliați au depus sesizare de neconstituționalitate.

Pe 26 iulie, Klaus Iohannis a contestat Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupție, susținând, printre altele, că legea a fost dezbătută și adoptată de Camera Deputaților, cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) și (3) din Constituție, în cadrul unei sesiuni extraordinare, convocată prin Decizia nr. 5 din 27 iunie 2018 pentru perioada 2 – 19 iulie.

Iohannis mai susţine că prin modificările realizate de legea supusă controlului de constituţionalitate se consacră însă posibilitatea de a obţine foloase nemateriale, care pot îmbrăca diverse forme şi prin aceasta, urmare a noii reglementări, sunt scoase din sfera ilicitului penal, în mod nejustificat, multiple activităţi (menţionăm cu titlu de exemplu, oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil pe liste de candidaturi ale unui partid în cazul unor alegeri locale sau parlamentare etc.).

Pe 4 iulie Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care prevede că anumite fapte de corupție se pedepsesc doar dacă sunt săvârșite în scopul obținerii "pentru sine" nu și pentru altul și doar dacă bunurile și foloasele sunt exclusiv "materiale".

În data de 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul adoptat decizional de Senat, pe 10 iulie, care prevede ca starea de incompatibilitate şi conflictul de interese să fie prescrise după trei ani de la data săvârşirii lor. Propunerea legislativă inițiată de deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, vizează modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

"Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor," prevede unicul articol al propunerii legislative adoptate de senatori.

Judecătorii Curții urmează să se pronunțe în ședința din 26 septembrie asupra sesizării președintelui Iohannis în legătură cu proiectul lui Cătălin Rădulescu care modifică Legea de organizare a ANI și Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Și modificările aduse Codului Administrativ au fost criticate de Klaus Iohannis și trimise pe masa judecătorilor Curții Constituționale, pe 31 iulie, șeful statului argumentând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative și dispoziții necorelate atât între ele, cât și cu alte acte normative.

Președintele Iohannis mai susține că modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membrul al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permițând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obține un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane. CCR se va pronunța pe 20 septembrie asupra sesizării de neconstituționalitate a Codului administrativ, formulată de Iohannis.

Printre ultímele legi trimise la reexaminare de către Klaus Iohannis se numără legea offshore, legea care reglementează măsurile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, întoarsă în Parlament pe 3 august. Șeful statului susține că un astfel subiect este unul de interes maxim pentru România, iar o asemenea lege trebuie să asigure un echilibru și o echitate în ceea ce privește beneficiile atât pentru statul român, cât și pentru investitori. Iohannis critică lipsa de predictibilitate și stabilitate a Legii offshore, în forma trimis spre promulgare.

Șeful statului a mai argumentat că nu au fost clar reglementate modalităţile prin care câştigurile din redevenţe devin venituri la bugetul de stat, în condiţiile în care actuala formă a legii prevede transferul acestor venituri către contractele de parteneriat public-privat, nu către bugetul consolidat. Iohannis susţine că Legea offshore a fost adoptată de Legislativ fără a respecta principiul bicameralismului.

Parlamentarii au adoptat în sesiunea extraordinară proiectul care modifică Legea offshore şi care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pe 12 februarie iniţiativa a primit votul Senatului, iar pe 9 iulie a fost adoptată decizional de Camera Deputaţilor.

Printre modificările la Legea offshore aprobate de comisie şi adoptate, decizional, Camera Deputaţilor se numără şi cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. Un alt amendament adoptat de deputaţi, se referă la introducerea sumelor încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

Pe 24 iulie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, că trebuie reglementată legea privind exploatarea gazelor în Marea Neagră foarte limpede, printr-o ordonanţă a Guvernului, în sensul unei prevederi care să stabilească o formulă de calcul "pentru deducerile pentru impozitul pe veniturile suplimentare".

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.