Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză realizată de Iulian Chifu privind rezultatul unor alegeri care au marcat un succes absolut în ceea ce a fost denumită revoluția de catifea de la Erevan.
Adevărul:
Nikol Pashinyan a câştigat cu o majoritate constituţională de 70,4% la alegerile generale anticipate din Armenia, secondat în Parlament de către alte două partide de opoziţie, în timp ce Partidul Republican aflat la guvernare până azi, nu a mai intrat în Parlament, iar fostul om forte al regimului, Serzh Sarkisian - fost preşedinte timp de două mandate, care viza să se transfere în linişte în funcţia de premier, după ce a schimbat Constituţia cu toate puterile executive din statul armean - nici nu a intrat în Parlament. În plus, fostul preşedinte Robet Kosharian, a fost arestat din nou de către instanţă, vineri, 7 decembrie, pentru reprimarea mulţimii şi arestarea ilegală a protestatarilor în 2009.
Fostul partid aflat la Guvernare, Partidul Republican (HHK) a luat doar 4,7% din voturi, sub pragul de 5% pentru a intra în Adunarea Naţională, Parlamentul cu 101 membri al Armeniei. Pasul Meu, alianţa lui Pashinyan, a luat 70,4% din voturi în timp ce Partidul Armenia Prosperă, a omului de afaceri Gagik Tsarukian – aliat al partidului la putere, ulterior mutat în tabăra lui Pahinyan pentru a genera alegerile anticipate – a luat 8.3%, în timp ce partidul liberal pro-Occidental Armenia Luminoasă, aliat al lui Pahinian, a luat 6.4% din voturi. În Armenia există o regulă potrivit căreia partidele de opoziţie trebuie să deţină 30% din voturi, pentru a echilibra spectrul politic, deci ultimele două partide vor împărţi, proporţional, aceste fotolii de parlamentari.
Dezastrul pentru puterea autoritară a început exact cu dorinţa lui Sarkisian de a se eterniza la conducerea statului. Cum avea deja două mandate de Preşedinte, şi nu mai putea rămâne, a făcut o schimbare a Constituţiei şi a mutat toate atribuţiile executive la nivelul premierului, pentru a putea conduce statul armean din această postură. Greşeala sa a fost că promisese că nu va candida ca premier, dar după alegerea noului preşedinte, Vigen Sarkisian (fără legătură de rudenie), a dorit, bineînţeles, postul de premier, ba a fost şi desemnat ca atare, în aprilie. Rezultatul a fost un val enorm de proteste, o ieşire masivă în stradă care a determinat căderea regimului armean în două etape.
Mai întâi, în luna aprilie, protestele masive de stradă au determinat o confruntare TV directă între Serzk Sarkisian, fostul preşedinte ce fusese deja nominalizat premier – deşi promisese public că nu modifică Constituţia în beneficiu propriu – şi Nikol Pahinyan, un fost ziarist, arestat de preşedintele anterior la protestele masive din 2009 reprimate de către armată şi anchetate astăzi. Mai mult, confruntarea s-a petrecut într-un mare hotel din oraş, unde Sarkisian a întrerupt disputa şi a ordonat arestarea lui Pashinyan şi a liderilor manifestanţilor din piaţă. Rezultatul revoltei străzii şi alăturării Armatei faţă de manifestanţi – da data aceasta prezentă fără arme şi coborând în mulţime, între oameni, spre deosebire de represiunile din 2009 – a determinat eliberarea a doua zi a celor arestaţi şi numirea lui Pashinyan ca premier. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Şi aceasta este problema României în business.
Companiile româneşti, antreprenorii români, au creat produse, au creat servicii, dar au uitat sau nu au mai apucat să creeze şi un brand.
Suntem mulţumiţi când vedem Made in Romania, dar brandul s-ar putea să nu fie românesc.
Coca-Cola este poate cel mai bun exemplu de marketing al lumii. Produsul în sine este simplu: apă, zahăr, sirop, sifon. O banală reţetă care însă este prezentată drept cea mai secretă reţetă a lumii.
Toată lumea a copiat produsul, conţinutul, dar nu a reuşit să copieze brandul, povestea şi marketingul Coca-Cola.
La fel este şi în cazul Pepsi-Cola.
Ikea nu a făcut şi nici nu face mare lucru; vinde nişte mese, nişte scânduri, nişte rafturi la pachet. Produsul este şi made in Romania, dar brandul este Ikea.
iPhone-ul este unul singur, chiar dacă este produs în China.
Nu mai are nicio importanţă unde este produs pantoful de sport, atâta timp cât brandul este Adidas sau Nike.
Americanii au dat producţia produselor Nike ţărilor asiatice, păstrând brandul, marketingul, diviziile de cercetare şi inovare.
La fel fac toate marile companii ale lumii.
Cele mai multe îşi fabrică produsele în altă parte decât în ţara de origine, dar după schiţele, mostrele, reţetele lor.
În România sunt centre de servicii care discută cu clienţi internaţionali fără ca beneficiarii serviciilor să ştie că vorbesc cu cineva dintr-un birou din Pipera. Clientul a sunat la call center-ul unei companii, al unui brand, şi nici nu are importanţă cine livrează produsul.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
Parlamentul kosovar a adoptat vineri legea cu privire la înfiinţarea unei armate naţionale, o decizie care provoacă furia minorităţii sârbe şi a Belgradului, relatează AFP. Integritatea şi securitatea Kosovo sunt asigurate din 1999 de către KFOR, o forţă internaţională condusă de NATO. După adoptarea unui text care pune bazele unui Minister al Apărării, deputaţii kosovari au adoptat vineri - în unanimitate - cu voturile celor 107 de aleşi prezenţi alt text, care dă un mandat militar Forţelor de Securitate din Kosovo, în prezent însărcinate cu misiuni în domeniul securităţii civile.
Preşedintele Hashim Thaçi şi-a pus uniforma joi şi s-a adresat Forţelor de Securitate ale Kosovo, însărcinate cu misiuni în domeniul securităţii civile. El a dat asigurări că viitoarea armată se va afla în slujba tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor etnică. La Belgrad, la fel ca în rândul celor 130.000 de etnici sârbi care trăiesc în Kosovo, această armată este primită însă cu un amestec de îngrijorare şi de furie. Această nouă criză are loc într-un context deja tensionat, în care dialogul se află într-un punct mort de luni de zile şi după ce Priştina a instituit, în noiembrie, o barieră vamală asupra produselor sârbe. Kosovo ”este cel mai rău coşmar al meu, mă culc cu el, mă trezesc cu el şi nu dorm prea mult”, a comentat preşedintele sârb Aleksandr Vucici. Cabinetul său şi-a reiterat joi ”enorma îngrijorare faţă de viitorul” minorităţii sârbe şi a avertizat că înfiinţarea unei armate ”va înrăutăţi semnificativ situaţia”.
După vot, și secretarul general al NATO a difuzat un comunicat în care îşi exprimă regretul faţă de această decizie. „Regret că această decizie a fost luată în pofida preocupărilor exprimate de NATO. (…) Momentul a fost ales prost“, se arată în comunicatul emis în numele lui Jens Stoltenberg. „NATO susţine dezvoltarea KSF în cadrul mandatului actual. Odată cu modificarea acestui mandat, Consiliul Atlanticului de Nord va fi constrâns să-şi reexamineze nivelul de angajament al NATO pe lângă KSF“, a subliniat şeful NATO.
În schimb, SUA sprijină planul Kosovo de a-şi crea propria armată. (Mai multe detalii AICI)
