DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiza lui Cristoiu: De ce și-a ieșit din minți Klaus Iohannis?

ion cristoiu

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Ion Cristoiu pe tema mutării ambasadei României la Ierusalim, dar și a motivelor care l-au determinat pe Klaus Iohannis să critice în termeni duri decizia Guvernului.

Evenimentul Zilei:

De ce și-a ieșit din minți Klaus Iohannis?
Pentru că, pe fondul unui dezinteres straniu al PSD față de politica externă a României, semnalat atît de mediocritatea ministrului nostru de Externe, cît și de lipsa de inițiativă a premierilor PSD, politica externă a fost acaparată de președinte. Am mai scris și am mai zis că PSD a învins la scor în decembrie 2016 și grație unui program de politică externă, dominat de preocuparea de a da României o minimă demnitate în concert european după Guvernarea tehnocrată. Pentru că prin acțiunile iresponsabile ale lui Liviu Dragnea, PSD a ajuns de trei ori la mîna lui Klaus Iohannis, între partid și președinte s-a realizat un pact de înțelegere de la sine, în urma căruia președintele făcea ce voia pe plan extern.
Să ne reamintim că, deși Curtea Constituțională a dat premierului dreptul de a merge din cînd în cînd la Consiliul European, după venirea PSD la putere, această acțiune a trecut în proprietatea lui Klaus Iohannis. Niciuna dintre deplasările lui Klaus Ioannis la Consiliul European, unde urma să se ia decizii capitale pentru România, n-a beneficiat anterior de o minimă consultare cu guvernul, cu președinții celor două Camere, ca să nu spun cu Parlamentul.
Această posibilitate stranie dată de PSD lui Klaus Iohannis de a face ce vrea în politica externă, fără a catadicsi nu numai a se consulta cu Guvernul, dar și a explica opiniei publice de ce a procedat așa și nu altfel, a făcut ca politica externă a României să se subordoneze total intereselor particulare ale lui Klaus Ioannis. Domeniul, în care Klaus Iohanis a luat pînă acum în numele României și angajamente iresponsabile, e unul de importanță crucială pentru România. Klaus Iohannis a făcut ce-a vrut în domeniul politicii externe. Atît pentru a răsplăti pe stăpînii care l-au făcut președinte, cît și pentru a-și asigura un al doilea mandat. Gestul Guvernului i-a pus în pericol singurul instrument de negustorie pe care-l avea în raport cu Marile Puteri. Dacă în materie de politică externă, președintele trebuie să țină cont și de Guvern, ba mai mult poate fi contrazis de Guvern, atunci valoarea lui Klaus Iohannis se reduce drastic în cancelariile europene. Acest pericol l-a făcut pe Klaus Iohannis să-și iasă din minți și nu inițiativa Guvernului. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Klaus Iohannis a făcut, în sfârşit, ceea ce mulţi aşteptau de la el: trimite simultan Legile Justiţiei atât în faţa Curţii Constituţionale, cât şi la Comisia de la Veneţia. Prima necunoscută rămâne răspunsul CCR la apelul preşedintelui, de a examina legile după ce soseşte şi avizul Comisiei de la Veneţia.
Alternativ, preşedintele putea mai întâi să ceară Parlamentului reexaminarea legilor concomitent cu sesizarea Comisiei de la Veneţia. Dacă însă ar fi cerut Parlamentului să aştepte avizul experţilor europeni, este previzibil ce s-ar fi întâmplat: cererea sa ar fi fost ignorată, iar legile ar fi fost trecute în trei zile prin ambele Camere, fără să se modifice o vigulă la ele. Justificarea nici nu mai conta. În cel mai bun caz, era trimis un Florin Iordache să îngaime ceva despre suveranitatea naţională şi gata.
Transferând de la Parlament către CCR opţiunea aşteptării avizului, Klaus Iohannis face o mişcare inteligentă şi necesară pentru toată lumea. Pune Curtea Constituţională în situaţia de a răspunde pe faţă, transparent, dacă este complice sau nu cu grupul de putere care de aproape un an şi jumătate are o singură prioritate reală: să subordoneze Justiţia şi să slăbească legislaţia penală. Dacă va alege să nu aştepte avizul, CCR ar trebui să-şi justifice opţiunea nu doar pentru opinia publică din România, dar şi faţă de Comisia de la Veneţia. Fără a fi un for tutelar, Comisia este cel mai important partener internaţional al Curţilor Constituţionale din sistemul Consiliului Europei. Să sperăm că, în sânul CCR, nu se va fi luat deja decizia autoizolării faţă de acest sistem.
La provocarea lansată de Klaus Iohannis, răspunsul Puterii este mai degrabă dezamăgitor. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

În cea mai puternică acţiune pe care a realizat-o până acum pe litoral cu ocazia vacanţei de 1 mai, ANAF a pus câte un om la casă în cele mai mari 16 cluburi din Mamaia, iar sumele fiscalizate declarate au fost de 17,3 mil. lei, afirmă surse oficiale.
În cele mai mari trei cluburi dintre acestea, încasările au fost de 14,3 mil. lei, iar în cel mai mare dintre cluburi numai duminică, 29 aprilie, au fost încasări de 1,28 mil. lei. În acţiunea de control de anul trecut, sumele declarate în vacanţa de 1 mai la trei cluburi monitorizate au fost de 1,2 mil. lei.  În 2016 au fost şapte cluburi monitorizate cu sume fiscalizate totale de 441.000 de lei, iar în 2015 au fost nouă cluburi monitorizate, cu sume fiscalizate de 1,47 mil. lei.
Toate aceste cluburi sunt doar în Mamaia. Conform surselor citate, cea mai scumpă sticlă de şampanie despre care mass-media a scris că s-ar fi vândut într-unul din cluburi cu 100.000 de euro ar fi fost de fapt o acţiune de marketing. (Mai multe detalii AICI)

Mediafax:

Engleza i-a jucat feste preşedintelui francez Emmanuel Macron, în timpul vizitei de trei zile în Australia. Cunoscut ca excelent vorbitor de limba engleză, Emmanuel Macron a avut prima sa scăpare lingvistică după ce folosit un "false friend", un cuvânt asemănător, dar cu înţeles diferit.
Preşedintele Emanuel Macron le-a mulţumit premierului Malcolm Turbull şi soţiei sale (61 de ani) pentru primirea călduroasă într-un mod mai puţin obişnuit. Acesta i s-a adresat soţiei premierului australian cu apelativul „delicioasă”. Mulţi au speculat că Macron a preluat din franceză "delicieuse", pentru englezescul "delicious".
Prezent la Sydney, traducătorul Ian Davies a precizat faptul că niciun vorbitor de limba franceză nu ar folosi vreodată cuvântul francez „délicieux” pentru a face referire la o persoană, de regulă adjectivul fiind folosit pentru alimente. Oficialul a explicat faptul că, cel mai probabil, Emmanuel Macron a dorit să spună „încântătoare” (deligthful). (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.