Premium
În patru ani de la aprobarea legii internship-ului, doar 5.000 de astfel de contracte au fost înregistrate, potrivit reprezentanților Ministerului Muncii prezenți la dezbaterea privind ’’Calitatea procesului de formare a tinerilor din România: programele de internship’’, organizată săptămâna trecută de Anca Dragu, președinta Comisiei pentru Drepturile Omului din Senatul României.
’’Cu ocazia împlinirii a 4 ani de când legea Internshipului a intrat în vigoare, am văzut necesar să deschid un dialog pentru a analiza beneficiile aduse de această lege și aspectele care pot fi îmbunătățite. Mi-am adus aminte cum, studentă fiind în SUA, mi s-a spus că trebuie să fac un internship! Nu știam ce înseamnă, cum să fac, ce să fac. Am apelat la secretariatul universității care m-a ajutat’’, a declarat Anca Dragu, în cadrul dezbaterii.
Reprezentanții elevilor prezenți la dezbatere au spus că mare parte din tineri sunt puși să facă și alte sarcini care nu le oferă satisfacție, iar reprezentanții studenților au subliniat faptul că remunerația și accesibilitatea sunt inegale și neatractive.
„În loc să ne bucurăm de activitatea unui internship ajungem la sarcini care nu ne oferă satisfacție pentru că nu există o fișă a postului clară’’, a declarat Rareș Cotoi - Secretar Executiv al Consiliului Național al Elevilor.
’’Principala provocare pe care am identificat-o e problema accesibilității. Oferta de internship nu e prezentă unitar pe tot teritoriul țării. Cele mai multe oferte sunt în București. Este nevoie ca studenții să poată beneficia de aceste programe pe tot teritoriul țării. De asemenea, suma pe care o primește un intern este prea mică , nu se ridică nici măcar la un sfert din coșul de cumpărături mediu’’, a explicat Alex Alexandrescu - Prim-Vicepreședinte - Uniunea Studenților din România.
De asemenea, dezbaterea a mai atins teme precum flexibilizarea programelor de internship, armonizarea cadrului legislativ actual cu noile tendințe de pe piața muncii, dar mai ales despre importanța perioadei de formare în dezvoltarea tinerilor din România.
’’Oricare ar fi motivația tânărului în momentul în care aplică la un stagiu de formare, fie că se leagă de împlinirea cerințelor financiare sau dorința de punere în practică a cunoștințelor, de experiență, existența unor astfel de stagii este imperativă, pentru că vine în sprijinul dezvoltării tinerilor. Îi ajută să facă față provocărilor actuale și de viitor, iar noi trebuie să contribuim cât de mult putem la tot ce înseamnă îndrumarea lor în acest parcurs. Mă nemulțumește profund faptul că tinerii nu ajung să își împlinească procesul de formare în mod calitativ, tocmai pentru că, în timpul unui internship, de multe ori ajung să plimbe documente sau să întreprindă activități care nu le oferă experiență în domeniul în care vor să activeze în viitor’’, a mai declarat Anca Dragu.
Un internship ar trebui să însemne o completare a activității de student, astfel încât, după terminarea studiilor, să existe o plajă largă de oportunități, iar alegerea lor spre o anumită zonă de activitate să fie mai ușoară, a continuat Anca Dragu.
’’Cred că am putea actualiza legea internship-ului bazându-ne pe trei piloni, liberalizare, debirocratizare și incluziune. Parlamentul completează lista instituțiilor publice care oferă astfel de oportunități. Dar trebuie să ne concentrăm și pe mediul privat. Dacă instituțiile publice se pot adapta ușor pentru organizarea unui intership, mediul privat nu are aceleași resurse. Cred că e momentul să actualizăm cadrul legislativ ca să corespundă nevoilor mediului de afaceri. Această lege trebuie să fie cu adevărat interesantă pentru antreprenori. De asemenea, ar trebui ca programele de internship să fie accesibile în mod egal tuturor absolvenților din România’’, a declarat Monica Anisie, președinta Comisiei pentru Învățământ din Senatul României.
În cadrul dezbaterii au mai fost prezenți și reprezentați ai mediului de afaceri, membri ai Parlamentului și Guvernului, reprezentanți ai Consiliului Național al Elevilor, ai Uniunii Studenților din România, ai Organizației Studenților Economiști Cluj, ai Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România, ai Ligii Studenților Români din Străinătate, dar și delegați de tineret ai României la ONU.
