Inflația anuală din octombrie 2025 a coborât la 9,8%, după două luni consecutive în care s-a situat la 9,9%, potrivit unei analize prezentate de Cristi Șelaru, consilier superior al Institutului Național de Statistică, la emisiunea ”AgroJurnal”, de la Digi24, realizată de Andreea Stroe. Deși indicele prețurilor de consum marchează o scădere marginală, efectele reale în economie sunt resimțite dur de populație, în special în zona alimentară și energetică.
”Aș putea spune că avem două vești: una bună și una rea. Cea bună este că indicele prețurilor de consum nu a depășit 10%. Cea rea este că scăderea e una infimă.
Inflația anuală a coborât ușor în luna octombrie, la 9,8%, după două luni consecutive de stagnare la 9,9%, foarte aproape de ceea ce unii ar numi prag psihologic. Deși ritmul general al scumpirilor pare că s-a temperat, dacă vorbim statistic, românii resimt în continuare majorări consistente de prețuri, în special la alimente și energie, sectoare care rămân principalii factori de presiune asupra coșului de consum.
În ceea ce privește produsele alimentare, creșterea medie anuală a fost de 7,57%, însă în interiorul acestei grupe se remarcă variații foarte mari.”, a precizat reprezentantul INS.
Cristi Șelaru a arătat și ce alimente s-au scumpit cel mai mult:
”Cele mai pronunțate scumpiri s-au înregistrat la fructele proaspete, unde prețurile sunt mai mari cu 22,74% față de anul trecut. Urmează cafeaua, care a devenit cu 19,25% mai scumpă, și fructele și conservele de fructe, care s-au majorat cu 14,96%.
Produsele zaharoase, inclusiv mierea de albine, au consemnat o creștere de 13,27%, iar laptele de vacă costă acum cu 11,46% mai mult decât în octombrie 2024. Telemeaua de vacă este cu 7,21% mai scumpă, în timp ce cea de oaie a crescut cu 5,05%.
Pâinea s-a scumpit cu 9,5%, citricele cu 8,16%, iar ouăle cu 9,03%. Tot în zona alimentară, carnea de vită a înregistrat un avans de 10,39%, în timp ce băuturile alcoolice au urmat aceeași tendință: berea este cu 7,39% mai scumpă, iar vinul cu 6,57%.
Uleiul este cu 9,07% mai scump decât în octombrie 2024, iar carnea de pasăre cu 8,74 procente. Prețul peștelui a crescut cu 7,86%.”
Totodată, consilierul INS a arătat că au existat și alimente care au înregistrat ieftiniri:
”Există însă și excepții de la această tendință generală. Unele produse au înregistrat ieftiniri, mai ales în contextul sezonier favorabil. Astfel, cartofii sunt cu 9,32% mai ieftini decât în octombrie 2024, legumele și conservele de legume cu 3,02%, iar fasolea boabe și alte leguminoase cu 0,65%. Zahărul este și el mai ieftin cu aproape două procente.”
Una dintre cele mai mari creșteri rămâne la energia electrică, unde tarifele au urcat cu 72,30% într-un an, ca efect al eliminării schemei de plafonare prevăzute de OUG nr. 6/2025.
Șelaru a subliniat impactul uriaș al energiei în lanțul de producție și consum:
”Pe segmentul mărfurilor nealimentare, cea mai spectaculoasă creștere continuă să fie la energia electrică, al cărei tarif s-a majorat cu 72,30% într-un an, după eliminarea schemei de plafonare prevăzute de OUG nr. 6/2025. Tot în această categorie, energia termică s-a scumpit cu 17,7%, iar gazele naturale cu 3,11% față de luna anterioară.
Ca să vedem cât de mult influențează tariful la energie electrică vă dau un singur exemplu: prețul pâinii a crescut cu aproape 10 procente, deși IPC-ul la produsele de morărit a scăzut, față de anul trecut cu aproape jumătate de procent.”
Cristi Șelaru a făcut și câteva referiri pe care specialiștii nu le-au prezentat în spațiul public:
”Deși datele arată o ușoară scădere a inflației generale, presiunile din zona alimentelor și energiei continuă să fie ridicate, menținând costul vieții la un nivel greu de suportat pentru numeroase gospodării. Eliminarea măsurilor de sprijin la electricitate, alături de volatilitatea prețurilor la alimentele de bază, arată că drumul spre stabilitate rămâne lung, chiar și în contextul temperării indicatorului oficial de inflație.
Am aruncat o privire și în trecut și am găsit câteva informații care pun foarte bine în context evoluția inflației din România din ultimii ani. Dacă astăzi discutăm despre niveluri ridicate ale prețurilor, datele din anii anteriori arată că valul scumpirilor a fost mult mai accentuat în perioadele precedente. Cu o excepție: în octombrie 2024 față de octombrie 2023, inflația anuală a fost de 4,67%, o valoare vizibil temperată. Trebuie însă menționat că în acea perioadă prețurile la energie erau încă plafonate, iar TVA-ul nu fusese majorat, ceea ce a menținut artificial scumpirile la un nivel redus. Privind mai departe în timp, situația se schimbă radical. În octombrie 2023 față de octombrie 2022, rata anuală a inflației a fost de 8,07%. Iar dacă ne întoarcem încă un an, diferențele sunt și mai puternice. În octombrie 2022 față de octombrie 2021, România a înregistrat un vârf al scumpirilor, cu o inflație de 15,32%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu.”
Comentează