Premium
Procurorul şef interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Anca Jurma, a declarat joi că nu trebuie slăbite eforturile în lupta împotriva corupţiei şi fraudei dacă dorim o societate prosperă şi democratică, scrie Agerpres.
"Nu avem voie să slăbim eforturile în lupta împotriva corupţiei şi fraudei, dacă dorim să avem o societate prosperă şi democratică atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Sunt aproape 20 de ani de când la nivelul Uniunii gravitează ideea creării unui drept penal european, în vederea unei protecţii mai eficiente şi unitare a intereselor financiare ale UE şi ca un mijloc concret de punere în aplicare a acestui drept penal european în statele membre", a spus Jurma, la Conferinţa europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European.
Ea a menţionat că fenomenul fraudei împotriva bugetelor publice, fie că este vorba de fonduri naţionale sau de fonduri europene, reprezintă o formă de corupţie în sens larg.
"Folosirea de mijloace frauduloase pentru obţinerea de fonduri publice, deturnarea de fonduri publice în scopuri individuale, achiziţii publice cu încălcarea legii în beneficiul unor interese private, fraudă fiscală la scară mare şi multe alte forme de fraudă împotriva bugetelor publice au ca efect final împiedicarea dezvoltării comunităţii, scăderea calităţii vieţii şi accesul la produse de proastă calitate. În multe situaţii, aceste fraude se comit cu participarea sau prin coruperea unor funcţionari publici sau demnitari ai statului", a spus Jurma.
Conform acesteia, în ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 1.048 de persoane pentru comiterea unei infracţiuni privind fondurile europene.
"Prejudiciile constatate în cauzele care au fost trimise în judecată în aceşti 5 au fost de aproximativ 120 de milioane de euro în dauna bugetelor UE sau a bugetului naţional (...). Infracţiunile privind fraudele europene au adesea elemente transnaţionale, astfel încât procurorii DNA desfăşoară activităţi de cooperare judiciară internaţională pentru strângerea de probe. (...) Avem dosare în care colaborăm atât cu OLAF, cât şi cu colegi din alte state membre", a declarat Jurma.
Ea a menţionat că Regulamentul de înfiinţare a procurorului european instituie o competenţă partajată între Parchetul European şi autorităţile naţionale competente, potrivit căreia, de principiu, fraudele peste un anumit prag valoric sau care au produs consecinţe grave asupra bugetelor UE revin în competenţa Parchetului European, iar celelalte rămân în competenţa autorităţilor naţionale.
Jurma a declarat că va exista o cooperare intensă între procurorul european şi autorităţile naţionale.
Directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Ville Itala, a spus că instituţia pe care o reprezintă a avut întotdeauna o relaţie foarte bună cu România şi în special cu DNA. El a menţionat că DNA a fost un partener cooperant şi activ şi a afirmat că OLAF are nevoie de astfel de parteneri puternici.
Citește și: Viorica Dăncilă confirmă HAOSUL: Pensiile românilor ar putea să NU crească de la 1 ianuarie .
Directorul general al OLAF a afirmat că România a susţinut Parchetul European de la început, iar ţara noastră este unul dintre membrii fondatori. El a declarat că statele membre care participă la Parchetul European sunt chemate să asigure că acesta funcţionează fără probleme şi în mod eficient, fapt ce înseamnă legislaţie penală puternică şi instrumentele adecvate pentru a-şi duce la îndeplinire mandatul.
Ville Itala a adăugat că, în calitate de director general al OLAF, va face toate eforturile să stabilească o cooperare bună cu procurorul-şef european.
