Premium
O anchetă BBC îl vizează pe un cunoscut om de afaceri din România. Acesta apare ca fiind implicat într-un uriaș scandal de corupție ale cărui legături duc până la familia prezidențială din Senegal.
Digi24:
Numele omului de afaceri Frank Timiş apare într-un scandal internaţional de dare de mită. Potrivit unei anchete BBC, ar fi ajuns în posesia a două zăcăminte de gaz şi petrol din largul Senegalului, după ce l-ar fi mituit pe fratele preşedintelui ţării.
În 2012, Frank Timiş a înfiinţat o companie intitulată Petro-Tim. A primit drepturile de explorare pentru două mari zăcăminte de petrol şi gaz în largul coastelor Senegalului, deşi nu avea niciun fel de experienţă în domeniu. Au apărut suspiciuni asupra contractului în momentul în care Frank Timiş i-a oferit o funcţie importantă fratelui preşedintelui (din Senegal, n.r.) deşi nici el nu avea experienţă în domeniul energiei.
-De ce credeţi că Frank Timiş l-a angajat pe Aliou Sall?
Abdoul Mbaye, fost premier al Senegalului: Din simplul motiv că era fratele preşedintelui Macky Sall. Este foarte grav ce s-a întâmplat pentru că exista un evident conflict de interese. Preşedintele este cel care semnează ordinul prin care contractul se derulează în continuare, iar fratele lui lucrează pentru compania care beneficiază de acel contract. E foarte grav.
Am obţinut, în premieră, documente din contractul de angajare a lui Aliou Sall. Actele arată că fratele preşedintelui era plătit cu 25.000 de dolari pe lună timp de 5 ani.
Dar am descoperit şi o altă plată care pare să fie o mită. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
De asemenea, recent, guvernul a adoptat majorarea accizelor pe tutun, alcool şi jocuri de noroc.
Mai multe state est-europene au pus ochii pe banii din sistemul bancar pentru a umple golurile din bugete. Cehia nu face excepţie, dar are o strategie diferită - guvernul cere băncilor, care pe piaţa cehă sunt controlate de giganţi din străinănate, să facă „donaţii permenante“ din profiturile lor anuale într-un nou fond de dezvoltare naţional, scrie Bloomberg.
În ultimii zece ani, guvernele din regiune au introdus impozite speciale în industria financiară, zguduind pieţele şi declanşând conflicte verbale cu bancherii. Prima astfel de acţiune din Ungaria, intens criticată atât în interiorul ţării, cât şi în afară, a contribuit la distrugerea a jumătate din valoarea celei mai mari bănci de acolo, OTP, în 2011. OTP este o companie locală ce nu se aliniază direcţiilor date de guvernul premierului Viktor Orban. În aprilie, presa cehă scria că şi premierul Andrej Babis ar fi spus că este dispus să discute despre aplicarea unor noi taxe. Informaţiila a fost negată rapid de omul de afaceri devenit politician. De atunci au urmat discuţii cu băncile, iar planul guvernului de a crea un Fond de Dezvoltare Naţional, sponsorizat cu o parte din profiturile sistemului bancar, a fost bine primit de bănci, dornice să evite impozitarea directă a activelor lor.
Cele mai mari bănci din Cehia - unităţile locale ale Société Generale (Franţa), Erste Group (Austria), KBC Groep (Belgia) şi UniCredit (Italia) - au acceptat toate în principiu fondul propus de guvern şi au spus că sunt pregătite să investească „miliarde de coroane“ (1 euro este echivalentul a 26 de coroane). Asociaţia bancară cehă a lăudat propunerea ca fiind „cea mai bună soluţie pentru prosperitatea viitoare a Republicii Cehe - mai progresivă şi inovativă decât introducerea unui taxe bancare în plus“, potrivit Radio Praha.
Însă, scrie cotidianul Hospodarske noviny, premierul şi reprezentanţii băncilor au păreri total diferite în ceea ce priveşte modul în care fondul de dezvoltare ar trebui să funcţioneze.(Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
A venit, în fine, timpul pentru jocurile pe faţă. Cărţile se împărţiseră demult, apoi cine mai rămăsese să mai joace a descoperit că partida era oricum definitiv pierdută şi acum nu mai există decât perspectiva logică a decartării necondiţionate, adică a unui BREXIT fără acord.
Variantă susţinută fără rezerve ca „cel mai bun lucru care se poate întâmpla Marii Britanii“ de către preşedintele Donald Trump, care soseşte azi la Londra, părând să sprijine demersul politic al lui Boris Johnson şi al lui Nigel Farage, „băieţi buni“ şi care „au făcut o treabă extraordinară“. Desigur, vizita de stat va cuprinde şi o primire plus dineu privat cu regina Elisabeta a II-a, apoi o reuniune care va marca finele carierei oficiale a doamnei Theresa May, care va părăsi scaunul de prim-ministru pe 7 iunie.
Dar a început deja pregătirea unei vaste operaţiuni americane, un acord economic de tipul „ofertei care nu poate fi refuzată“.
Se desenează deja liniile generale ale viitorului acord comercial extins care, după spusele ambasadorului american la Londra, ar presupune, printre altele, autorizarea importului de carne de pui spălaţi cu clorină. În plus, aşa cum era aproape normal, cererea americană ar cuprinde şi autorizarea necondiţionată a importurilor de carne de vită provenind de la animale pentru care s-au folosit hormonii de creştere. În plus, marea miză pare a fi includerea în viitorului acord a posibilităţii ca investitorii privaţi americani să aibă acces nelimitat la sistemul britanic de stat de sănătate, National Health System, miză care valorează, pe termen mediu, mii de miliarde de dolari.
Sunt doar câteva dintre prevederile care ar face ca piaţa britanică să poată fi folosită de americani pentru plasare masivă de produse agricole, una dintre marile lor vulnerabilităţi după ce, în războiul sancţiunilor, multe pieţe mari din lume au impus tarife ridicate care le fac necompetitive, la adăugându-se numărul deosebit de mare de produse de toate felurile care nu au acces la pieţe majore externe din cauza faptului că sunt rezultate ale ingineriei genetice şi a folosirii extensive a hormonilor de creştere sau a unor pesticide interzise în UE.
Pentru asta, aşa cum i se pare normal, Donald Trump transmite din nou Marii Britanii că varianta „No Deal Brexit“ este cea mai bună soluţie.(Mai multe detalii AICI)
