Premium
Două treimi dintre statele Uniunii Europene au interzis deja creșterea animalelor doar pentru blană, iar pe listă se regăsesc inclusiv țări cu tradiție în industria modei și a produselor de lux, precum Franța și Italia, dar care au înțeles că blănurile naturale nu mai reprezintă valorile actuale. De altfel, Europa e tot mai sensibilă la tema fermelor de animale de blană, iar abuzurile la care sunt supuse animalele din aceste ferme trezesc reacțiile opiniei publice, așa cum au arătat investigațiile din România și Finlanda.
Ca susținător al unui tratament uman pentru aceste animale, cum vedeți evoluția acestei dezbateri legată de actele de cruzime asupra animalelor?
Europa și publicul european au evoluat mult în ceea ce privește protecția și bunăstarea animalelor. Oamenii au înțeles că este o chestiune de moralitate să nu mai închizi ochii la tratamentele crude care se petrec în fermele de animale de blană.
Humane Society International, prin filiala din Marea Britanie (HSI/UK), a publicat recent o investigație realizată în fermele de vulpi din Finlanda, unde sunt arătate detalii teribile despre modul în care sunt crescute aceste animale. Iată că până și într-o țară precum Finlanda, care se află în general în topul respectării legislației europene și a drepturilor animalelor, au loc astfel de practici crude în legătură cu creșterea animalelor de blană.
Există, din fericire, semne concrete că lucrurile merg în direcția corectă. O dovadă clară a schimbării de mentalitate a publicului este, de pildă, susținerea de care se bucură Inițiativa Cetățenească Europeană „O Europă fără blănuri” – care a strâns 1,4 milioane de semnături înainte de termenul limită, la nivel european (inclusiv din România), iar asta deși numărul minim de semnături pentru a primi un răspuns din partea Comisiei Europene este de 1 milion. De remarcat este și faptul că aceasta nu este o petiție obișnuită, ci un mecanism pentru a determina schimbări la nivelul UE, bazat pe voința unui număr semnificativ de cetățeni europeni care își exprimă convingerile. În cazul blănurilor, se pare că europenii tocmai s-au exprimat: nu mai vrem ferme de blănuri și nici importuri de blănuri în Uniune.
Care e soluția pe care o propune HSI?
Din punctul nostru de vedere, soluția este evidentă: interzicerea fermelor de blănuri. Speciile care se regăsesc în aceste ferme variază de la regiune la regiune sau de la țară la țară, dar în Europa cele mai uzuale specii sunt nurca americană, șinșila, vulpea. Sunt specii sălbatice care nu se pretează sub nicio formă pentru viața în condiții de captivitate, iar aceste ferme prezintă riscuri atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea publică.
Mai este și un alt aspect, cel moral: cu atât de multe opțiuni de vestimentație, de materiale, de ce am alege blana, care în afară de simbol de statut nu mai are alt rol? De ce am justifica suferința animalelor, poluarea apei, riscuri de sănătate pentru animale și oameni doar pentru ca cineva să poarte o haină de blană, o căciulă sau un guler pentru a fi “la modă” ?
HSI, alături de multe alte organizații internaționale, militează de multă vreme pentru acest lucru, iar țările europene, una după alta, au început să închidă aceste ferme.
Doar anul trecut, de pildă, țări precum Italia sau Irlanda au interzis fermele de animale de blană, după ce cu un an înainte, în 2021, această decizie fusese luată de Franța și Olanda. Sunt în momentul de față 13 state membre ale Uniunii Europene care au interzis complet astfel de ferme, la care se adaugă și ale țări europene precum Marea Britanie, Norvegia, Serbia sau Bosnia. Alte câteva țări europene au diverse restricții în ceea ce privește astfel de ferme. Mai sunt foarte puține state membre UE (printre care și România, din păcate) care mai permit încă existența fermelor de animale de blană fără niciun fel de restricții.
Există un motiv concret pentru care aceste ferme ar trebui închise în România? Cum sunt tratate animalele de blană din țara noastră?
Fermele de blană nu vor oferi niciodată imagini prea plăcute, iar cele din România nu fac excepție. Investigația HSI/Europe în România, pe care am făcut-o publică în urmă cu câteva luni, în septembrie 2022, a arătat că animalele din fermele de blană românești sunt crescute în subsoluri și acareturi slab iluminate, în cuști minuscule din plasă de sârmă, deasupra propriilor excremente. Nevoile speciilor (în cazul nostru șinșila și nurci) sunt prin definiție ignorate în ferme: femelele sunt menținute într-un ciclu reproductiv continuu, iar puii au o așteptare de viață de doar câteva luni – până ce blana lor este îndeajuns de mare și frumoasă pentru a fi jupuită. Metodele de manipulare sau ucidere nu sunt pentru cei slabi de înger – ruperea gâtului (dislocarea cervicală) este o practică uzuală, alături de camere de gazare artizanale. Orice persoană de bun simț reacționează la astfel de imagini, acesta fiind și motivul pentru care investigația a avut drept urmare propuneri pentru schimbarea legislației.
Când credeți că se vor schimba lucrurile în țara noastră din punctul de vedere al fermelor de animale de blană? E un subiect despre care s-a vorbit foarte puțin de-a lungul timpului.
În toamna anului trecut, în sfârșit, acest subiect a ajuns pe agenda publică din România, fiind depus și un proiect de lege care prevede interzicerea fermelor de șinșile și nurci în țara noastră. Trebuie spus că aceste două tipuri de ferme sunt singurele care mai funcționează încă în România, întreaga industrie fiind într-un declin precipitat. Mai sunt doar câteva ferme de blănuri în România, față de câteva sute acum zece ani. Valoarea totală a exporturilor e foarte redusă, unele ferme nu mai raportează profit de ani de zile, iar lucrătorii nu depășesc câteva zeci. În cazul închiderii fermelor, cu siguranță aceștia se pot angaja ulterior în ferme cu alt profil.
Am primit cu toții o veste foarte bună cu câteva zile înainte de Crăciun, când Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede interzicerea creșterii de șinșile și nurci în fermele comerciale din România. Acum proiectul de lege este la Camera Deputaților, care e cameră decizională. Sunt convinsă că și deputații români vor alege calea europeană, la fel cum au făcut și senatorii noștri, la finalul anului trecut.
Care e mesajul dumneavoastră pentru deputați în legătură cu aceste ferme?
Mesajul meu și al HSI este foarte simplu: închiderea fermelor de blănuri este decizia corectă pentru o societate care respectă bunăstarea animalelor, care ia măsuri de prevenire a zoonozelor și care conștientizează pericolul reprezentat de specii invazive. Vorbim despre o ramură economică în declin, ce funcționează deja în pierdere și care nu produce hrană sau bunuri necesare fiecărei familii. Camera Deputaților trebuie să facă ceea ce este corect și moral, adică să voteze pentru interzicerea fermelor de animale de blană, la fel cum a făcut și Senatul. Sper din suflet ca în această primăvară să avem un vot final al plenului Camerei Deputaților, iar el să fie unul pozitiv. Sper ca România să devină în curând cea de-a 20-a țară europeană care interzice creșterea animalelor sălbatice pentru blană în ferme comerciale. Blănurile de lux nu pot fi o justificare pentru perpetuarea cruzimii împotriva animalelor, iar o Românie fără blănuri ar fi un semnal bun și o etichetă frumoasă pentru țara noastră.
