Premium
Angola probabil că nu-şi va putea respecta angajamentul de a se debarasa de milionul de mine antipersonal desfăşurate în timpul războiului civil (1975-2002) până în 2025, din cauza lipsei unor mijloace suficiente, a anunţat un oficial, relatează AFP potrivit news.ro
Directorul Biroului însărcinat cu eforturile de deminare (CNIDAH), Adriano Goncalves, a făcut această constatare sâmbătă seara, în faţa presei, la finalul unei vizite a prinţului Harry, al şaselea în ordinea succesiunii la tronul Angliei.
Ducele de Sussex a călcat vineri pe urmele mamei sale, Diana, foarte angajată în lupta în vederea eradicării minelor antipersonal.
El a vizitat la Huambo (centre-vest), al doilea cel mai important oraş din Angola, o stradă care a fost minată în trecut şi pe care fosta prinţesă de Walles s-a dus cu puţin înainte să moară, în 1997.
”Este timpul să consemnăm aceste arme în cărţle de istorie o dată pentru totdeauna”, a lansat Harry, ”prin deminare, putem ajuta această comunitate să găsească pacea, iar odată cu pacea vin oportunităţile”.
”Angola are în continuare peste 1.000 de câmpuri de mine de curăţat, dar şi-a piedut aproximativ 90% din finanţarea internaţională în lupta împotriva acestui flagel”, a deplâns la rândul său Gonçalves, iar ”acest lucru face dificil de respectat obiectivul eliberării ţării de acest dispozitiv în 2025 (şi-l amână pe) mai târziu”.
Angola este semnatară a Covenţiei de la Ottawa din 1997 care vizează eradicarea totală a minelor antipersonal până în 2025.
În afară de reculul în privinţa fondurilor străine, care ”au numeroase alte priorităţi”, statul angolez a redus la rândul său finanţările, din cauza scăderii preţului petrolului în 2014, a notat directorul CNIDAH. ”Ne-am dori ca (deminarea) să aibă loc mai rapid şi mai intens, dar este dificil”.
Angola este, împreună cu Nigeria, principalul producător de aur negru în Africa subsahariană.
Potrivit lui Gonçalves, Angola estimează în prezent la 40.000 până la 60.000 numărul cetăţenilor săi răniţi de mine.
Dintre cele 3.000 de câmpuri înţesate cu aceste dispozitive explozive înregistrate la sfârşitul războiului civil, în 2002, în cele 18 provincii ale Angolei, peste 1.200 sunt în continuare de deminat.
