Premium
În perioada 25-26 aprilie 2023, la Bruxelles, Belgia a avut loc reuniunea comună a Reţelei Europene a Raportorilor Naţionali sau a Mecanismelor Echivalente şi a Platformei Societăţii Civile privind traficul de persoane, organizată de Comisia Europeană şi Preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, informează Agerpres.
Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane a fost reprezentată de dna comisar -şef de poliţie Maria Cristina Stepanescu, director al instituţiei şi de domnul comisar-şef de poliţie Eliodor Tanislav, şeful Unităţii de Implementare Proiecte şi Relaţii Internaţionale.
Reuniunea a avut ca principal obiectiv facilitarea schimbului de informaţii privind rolul şi atribuţiile raportorului naţional şi prezentarea de către Statele Membre a principalelor activităţi desfăşurate în domeniul prevenirii traficului de persoane, protecţiei şi asistenţei victimelor.
Un punct important pe agenda evenimentului l-a constituit propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei 36/2011 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia.
Ca Raportor national, A.N.I.T.P, prin reprezentanţii săi, a prezentat principale activităţi dedicate luptei împotriva traficului de persoane realizate la nivelul instituţiei şi au subliniat necesitatea schimbării registrului de abordare a problematicii către redirecţionarea atenţiei asupra celor care beneficiază de serviciile victimelor traficului de persoane, în vederea stopării "culturii impunităţii" cu care ne confruntăm în prezent.
Schimbări de abordare
Rapoartele privind evoluţia traficului de persoane realizate la nivelul A.N.I.T.P au semnalat dimensiunea de gen în ceea ce priveşte evoluţia traficului de persoane, iar acest lucru necesită schimbări de abordare a luptei împotriva fenomenului atît pe plan national cât şi pe plan european.
În forma actuală, Directiva prevede măsuri de prevenire pentru a descuraja cererea şi recomandă statelor membre să ia în considerare incriminarea utilizării serviciilor de la persoanele traficate, decizia finală fiind lăsată la latitudinea statelor membre.
Acest lucru a condus la un peisaj juridic divers în UE, în care angajatorii şi utilizatorii se confruntă cu consecinţe diferite atunci când angajează sau folosesc corpurile victimelor, forţa de muncă şi serviciile persoanelor traficate.
România este printre primele ţări de la nivel european în care au fost pronunţate hotărâri definitive pentru clienţii victimelor traficului de persoane, fiind un exemplu pentru punerea în aplicare a prevederilor Directivei nr. 36/2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia.
