Convorbirile menite să pună capăt divizării etnice a Ciprului arată rezultate încurajatoare, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe deschise la Geneva, noul secretar general al ONU, Antonio Guterres, avertizând însă că nimeni nu trebuie să se aştepte la o rezolvare rapidă, transmite Reuters. 'Ne confruntăm cu atât de multe situaţii dezastruoase, încât avem mare nevoie de un simbol care să ne dea speranţă. Cred cu tărie că Ciprul poate fi acest simbol al speranţei la începutul lui 2017', a declarat Guterres, avându-i alături pe liderii celor două comunităţi din insulă, cipriotă greacă şi cipriotă turcă, Nicos Anastasiades, respectiv Mustafa Akinci.
'Obiectivul nostru este să obţinem rezultatele necesare şi, pentru aceasta, vrem să lucrăm în mod serios atât timp cât va fi necesar', a adăugat Guterres, citat de Reuters. Secretarul general al ONU prezidează joi, la Geneva, o conferinţă cu privire la Cipru, în tentativa de a se pune capăt celor 42 de ani de divizare între comunităţile greacă şi turcă. Cu toate acestea, crearea unui viitor stat federal pare încă o perspectivă îndepărtată.
Această 'conferinţă istorică', însărcinată doar cu discutarea garanţiilor de securitate pentru un Cipru reunificat, a fost convocată după trei zile de negocieri intense între liderii celor două comunităţi, sub egida ONU, notează AFP. Grecia, Turcia şi Marea Britanie, 'garantele' actuale ale securităţii Ciprului, conform unui tratat care a redat independenţa insulei în 1960, sunt reprezentate la Geneva de miniştrii de externe respectivi, Nikos Kotzias, Mevlut Cavusoglu şi Boris Johnson.
La Palatul Naţiunilor din Geneva mai sunt prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, întrucât Republica Cipru (partea de sud a insulei) este membră a Uniunii Europene din mai 2004. Miercuri seară, Nicos Anastasiades şi Mustafa Akinci au făcut pentru prima oară schimb de hărţi pentru ceea ce ar fi, în viziunea fiecăruia, viitorul stat federal. Documentele i-au fost încredinţate mediatorului Naţiunilor Unite, norvegianul Espen Barth Eide, care a precizat că acestea vor fi păstrate într-un seif al ONU.
Deşi mult în minoritate, ciprioţii turci controlează în prezent 37% din teritoriul insulei. Conform presei cipriote, partea greacă ar fi dispusă să le acorde 28,2% din viitorul stat, în timp ce partea turcă pretinde 29,2%. 'Există părţi şi aspecte care nu ne satisfac, altfel spus nu sunt satisfăcătoare ca rezultat final', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot grec, Nikos Christodoulides, apreciind totuşi ca 'pozitiv' acest prim schimb de hărţi şi anunţând că 'negocierile vor continua' la o dată ce nu a fost încă stabilită.
În discursul său la conferinţă, Mevlut Cavusoglu a cerut 'o soluţie completă care să garanteze egalitatea, drepturile legitime şi securitatea părţii cipriote turce', prin 'menţinerea regulilor de garanţii şi de securitate ce constituie fundamentele securităţii şi stabilităţii insulei de 43 de ani'. Grecia, în schimb, doreşte 'încetarea regimului anacronic de garanţii' de securitate şi plecarea celor 30.000 de militari turci staţionaţi în partea de nord a insulei, conform Agerpres. La sosirea la Geneva, Boris Johnson a declarat că Marea Britanie, fostă putere colonială, care deţine baze miliare în partea de sud a insulei, este pregătită să ajute 'în toate modurile posibile' la găsirea unei soluţii la conflictul cipriot. La precedente negocieri, Londra s-a oferit să restituie 49% (117 km2) din teritoriul ocupat de bazele sale.
Comentează