Premium
Curtea Constituţională a României (CCR) consideră că trebuie să dispună de un interval de timp rezonabil pentru efectuarea controlului de constituţionalitate, potrivit motivării deciziei prin care a admis, parţial, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 38 de senatori PNL şi USR privind proiectul de modificare a Legii referendumului.
"Stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită legea către Curtea Constituţională nu îşi găseşte nicio justificare în procedura urgentă ce caracterizează controlul de constituţionalitate al legii de revizuire, care trebuie exercitat (...) în termen de cinci zile de la data adoptării proiectului legii de revizuire. (...) Or, în redactarea preconizată, art.6 alin.(3) din Legea nr.3/2000 ar permite Parlamentului să amâne trimiterea legii de revizuire până la finalul termenului de două zile, ceea ce ar conduce la diminuarea timpului de care Curtea Constituţională dispune pentru verificarea legii adoptate de Parlament, cu posibila consecinţă a efectuării, sub presiunea timpului, a unui control de constituţionalitate lipsit de substanţă. Chiar dacă procedura prevăzută pentru exercitarea acestui tip de control este urgentă, Curtea Constituţională trebuie, totuşi, să dispună de un interval de timp rezonabil pentru a se putea pronunţa", se arată în motivare.
Citește și: Ponta, lecţie DURĂ pentru USR pe ordonanţa Split TVA: 'De la 1 ianuarie, Dumnezeu cu mila...'
Conform aceleiaşi surse, în lipsa unui interval de timp suficient pentru pronunţare, controlul de constituţionalitate ar fi unul pur formal, CCR neputându-şi exercita în mod real această atribuţie.
"Prin urmare, prevederile articolului unic pct.2 din legea criticată, cu referire la art.6 alin.(3) din Legea nr.3/2000, afectează buna funcţionare a Curţii Constituţionale şi aduce atingere rolului său constituţional de garant al supremaţiei Constituţiei, consacrat de art.142 alin.(1) din Legea fundamentală. De altfel, termenul de cinci zile prevăzut de art.23 alin.(1) din Legea nr.47/1992 este corelat cu cel în care, potrivit art.156 teza întâi din Constituţie, legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României, respectiv în termen de 5 zile de la data adoptări", se mai arată în motivare.
CCR a mai constatat că prevederea cuprinsă în articolul unic pct.2 din legea criticată, potrivit căreia Guvernul stabileşte prin hotărâre data referendumului şi aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, contravine dispoziţiilor constituţionale.
"În cazul suspendării din funcţie a Preşedintelui, Parlamentul stabileşte data referendumului printr-o hotărâre, aceasta fiind emisă în exercitarea funcţiei de control pe care o exercită, tot în virtutea atribuţiilor sale constituţionale. În schimb, revizuirea Constituţiei, ca lege fundamentală a statului, realizându-se printr-o lege de modificare şi/sau completare a acesteia, este firesc ca actul normativ referitor la organizarea referendumului să fie tot o lege. Aşadar, Curtea constată că prevederea (...) potrivit căreia Guvernul stabileşte prin hotărâre data referendumului şi aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, data acestuia, contravine dispoziţiilor art.151 alin.(3) din Constituţie. Pentru aceleaşi raţiuni, Curtea constată că este neconstituţională şi abrogarea, făcută în scop corelativ, a art.15 alin.(1) din Legea nr.3/2000 care stipulează expres că obiectul şi data referendumului se stabilesc prin lege", se precizează în document.
Citește și: Marian Neacșu, reacție după scandalul lui Cătălin Ivan de la PSD
CCR a dezbătut, pe 3 octombrie, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 38 de senatori PNL şi USR privind proiectul de modificare a Legii referendumului, pe care a admis-o parţial.
Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 [cu referire: la sintagma 'în termen de două zile' cuprinsă în art.6 alin.(3) din Legea nr.3/2000, la art.6 alin.(5) fraza a doua, precum şi la art.6 alin.(7) din Legea nr.3/2000] şi cele ale articolului unic pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt neconstituţionale.
Curtea a apreciat că este întemeiată critica referitoare la faptul că, prin art. 6 alin. (5) fraza a doua din legea de modificare a Legii nr.3/2000, data organizării referendumului pentru revizuirea Constituţiei ar urma să fie stabilită de Guvern, fiind nesocotite, astfel, competenţele constituţionale conferite Parlamentului, prin art.151, în ceea ce priveşte dreptul de a declanşa un referendum naţional, arată sursa citată.
"Pentru aceleaşi raţiuni este neconstituţională şi abrogarea, făcută în scop corelativ, prin pct. 3 din legea criticată, a art. 15 alin.(1) din Legea nr.3/2000, care stipulează expres că obiectul şi data referendumului se stabilesc prin lege", se precizează în comunicat.
De asemenea, Curtea a arătat că stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită Curţii Constituţionale proiectul legii de revizuire în vederea exercitării din oficiu a controlului de constituţionalitate, termen care se deduce din termenul de cinci zile de la data adoptării proiectului de lege de revizuire a Constituţiei, nu îşi găseşte nicio justificare în procedura urgentă ce caracterizează acest tip de control.
Citește și: ȘOCANT! Cristina Stamate NU are loc de veci! Ce cunoscut actor i-a căutat, în această dimineață, unul
"În economia controlului de constituţionalitate exercitat în acest caz din oficiu de instanţa constituţională, prezintă importanţă utilizarea eficientă a întregului interval de cinci zile pe care Legea nr. 47/1992 îl oferă Curţii Constituţionale în acest scop, instituirea termenului de două zile fiind contrară prevederilor art.1 alin.(5) şi art.146 lit.a) teza a doua din Constituţie", arată sursa citată, potrivit Agerpres.
Potrivit acesteia, plenul CCR a mai constatat că prevederea care reglementează suportarea din bugetul de stat a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei se regăseşte deja în acelaşi act normativ, fiind inclusă, de fapt, în art. 61 din Legea nr.3/2000, potrivit căruia cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului se suportă din bugetul de stat, pentru referendumul naţional, astfel că este "redundantă" referirea expresă la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, care este, de asemenea, un referendum naţional.
"Totodată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct.2 [cu referire la art.6 alin.(1) şi (4) din Legea nr.3/2000] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000, precum şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000, în ansamblul său, în raport cu celelalte critici formulate", se mai menţionează în comunicat.
