Premium
Teoretic, în manualele de cultură civică suntem învățați că în Parlament se iau deciziile cele mai generale, adică legile. Fiecare parlamentar reprezintă întreg poporul și votează orice lege. Din motive logistice această descriere nu mai este funcțională de mult în democrațiile moderne.
Au trecut timpurile când parlamentele dădeau legi puține și rare. Complexitatea lumii moderne nu poate fi rezolvată (deocamdată) fără o infinită calibrare ale efectelor pe care statul, cu bugetul său considerabil, le are în societate.
Iar această complexitate produce rezultatul că nici un parlamentar nu înțelege tot ce votează. În cel mai bun caz, adică dacă fluxul legislativ este totuși decent, putem spera ca legile să fie înțelese măcar în cabinetul individual al fiecărui parlamentar. Dar, realist vorbind, orice ales va fi nevoit mai devreme sau mai târziu să voteze cu grupul și să spere că la ieșire nu se va găsi un ziarist insistent care să îl întrebe ce a votat.
Asta nu înseamnă, cum spun criticii, că rolul Parlamentului este nesemnificativ. Doar că o mare parte din el se transfera la comisiile parlamentare. Teoretic, aceste comisii vor atrage persoane interesate și cu cunoștințe în domeniu. Iar cunoașterea înseamnă putere. Priviți la orice audiere în comisiile Senatului american și veți înțelege ce spun.
Tocmai această ultimă putere este erodată de neseriozitatea crescândă cu care parlamentele succesive tratează problema audierilor miniștrilor. Rolul de inițiator legislativ al Parlamentului este mult diminuat prin inițiative guvernamentale și Ordonanțe de Urgență. Dar cu atât mai solid ar trebui să fie rolul de control.
Ori, acest rol este în momentul de față practic inexistent. Gândiți-vă nu doar la calitatea miniștrilor cât și la slaba pregătire a audierilor PSD are capacitatea organizatorică să pregătească un spectacol cu miniștri învățând dinainte răspunsuri la întrebările care urmează să fie puse. Dar nu se obosește. Pentru că nu merită. Și nici măcar nu consideră de cuviință să dea impresia că respectă procesul.
De unde și perle ca acestea:
Eu sunt al 13-lea (c.n. ministru al Educației) și sunt căsătorit pe data de 13.
Citiți și: Momente JENANTE pentru ministrul Educației, în Parlament/VIDEO
Fără energie nu se aprinde becul şi nu funcţionează telefonul
Buna ziua, ma numesc Valentin Popa, sunt casatorit, am două fete
Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o țară minunată.
În cadrul parteneriatului cu SUA, dorim să continuăm succesele din cadrul parteneriatului cu SUA. (sursa)
