Evenimentul Zilei:
Pe măsura trecerii timpului, strategia lui Klaus Iohannis de refuz al minimei comunicări cu Poporul își va arăta roadele: Victor Ponta va fi Conducătorul... Relația dintre cei doi e cea mai urmărită postdecembrist pentru că: 1. Klaus Iohannis vine la Cotroceni după o relație cu năbădăi între președinte și premier... Era inevitabil conflictul președinte-premier dacă, evident, cum s-a întîmplat cu Traian Băsescu, președintele își lua rolul în serios: cel de mandatat al interesului național. Acum, deși Victor Ponta zice că s-a schimbat, totuși, multe decizii de ale sale sînt constestate ca antidemocratice, și pe drept cuvînt. Ordonanța de urgență prin care se poate renunța la doctorat e un exemplu grăitor că Victor Ponta n-a învățat nimic din pierderea scrutinului, pentru că dintr-o experiență nefericită învață doar cel minim responsabil. E normal ca românii să se uite la Cotroceni pentru a vedea ce spune Klaus Iohannis. Așa i-a învățat Traian Băsescu. 2. Klaus Iohannis a reușit să răstoarne scorul din primul tur abordînd un discurs net anti-Ponta. De campanie nu ne despart două secole, ci două luni. Astfel că ne amintim repede. Candidatul ACL declara că nu se pune problema coabitării cu Victor Ponta. Era normal ca după răsturnarea de scor, care și-a avut una dintre cauze și în identificarea lui Klaus Iohannis drept Eroul în stare să scape țara de Victor Ponta, electoratul să urmărească atent relația dintre cei doi pentru a vedea dacă Klaus Iohannis își ține sau nu făgăduielile electorale. 3. În fiecare an de scrutin prezidențial, partidul care a dat președintele a ajuns la guvernare. Pînă în 2004, acest lucru s-a petrecut prin suprapunerea prezidențialelor cu parlamentarele. De regulă, partidul cîștigător al prezidențialelor a cîștigat și parlamentarele. În cazurile 2004 și 2009, Traian Băsescu a reușit să manevreze în așa fel încît, pe fondul emoției stîrnite de Victoria sa la prezidențiale, să aducă la Guvernare partidul său. Deși au trecut aproape 30 de zile de la instalare, Klaus Iohannis nu dă semn c-ar face ceva pentru aducerea PNL la guvernare. E normal ca relația sa cu Victor Ponta să fie urmărită nu numai cu atenție, dar și cu nervozitate. 4. Gruparea dizidentă din PSD, condusă de Mircea Geoană, e una dintre cele mai interesate forțe în urmărirea relației dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta. Obiectivul anunțat de Mircea Geoană - constituirea unui Guvern PSD-PNL e imposibilă cîtă vreme Klaus Iohannis nu dă semne că e nemulțumit de Victor Ponta. Că doar n-o să credem că Guvernul Marii Coaliții va fi condus tot de Victor Ponta!... Nimeni nu și-a pus problema interesului de esență al lui Klaus Iohannis în relația cu Victor Ponta.
Are vreun interes Klaus Iohannis să pornească războiul cu Victor Ponta? Nici vorbă. Nu numai pentru că ar fi un război deja pierdut (ce motiv convingător de debarcare ar avea acum Klaus Iohannis?), dar și pentru că pacea cu Victor Ponta îi conferă lui Klaus Iohannis infinit mai multe avantaje decît războiul.
Digi24:
Cererile administraţiei americane nu au fost prea dure, crede Emil Hurezeanu. România este înconjurată de spaţii problematice şi ameninţătoare, iar în acest context se impune un control mai drastic, motivează analistul. „E bine ca decizia să se discute în interiorul serviciului, societății civile, in interiorul Parlamentului şi să fie decizie politică la capătul procesului. România este într-o situație limită. România este la frontiera, la periferia lumii occidentale, în continuare cu spaţii problematice şi ameninţătoare - Ucraina, Rusia, Marea Neagră. Chiar dacă ar fi fost mult mai exigentă în cerinţe, nu ar fi greşit Nuland sau administrația americană. Suntem o ţară care are nevoie de un eşafodaj mai solid ca oricând”, a declarat Emil Hurezeanu.
Ziarul Financiar:
Cel mai la modă economist al lumii, francezul Thomas Piketty, a deplâns eşecul austerităţii şi crede că ascensiunea partidelor antiausteritate înseamnă veşti bune deoarece acestea sunt „formaţiuni proeuropene care vor să construiască o Europă diferită“. Autorul bestseller-ului „Capitalul în secolul XXI“ a atenţionat că extrema dreaptă din Franţa este mult mai periculoasă decât partide radicale de stânga precum Syriza şi Pademos din Grecia şi Spania. Într-un interviu televizat, Piketty a spus că europenii sunt obligaţi să plătească preţul încercărilor „incredibile“ de a forţa ţările din sudul Europei să îşi achite datoriile într-un ritm mult prea rapid. Despre partidul Syriza, care înaintea alegerilor parlamentare din 25 ianuarie conduce în sondajele de popularitate, economistul a spus că „putem fi de acord că politicile lor nu sunt atât de clare cum ar trebui să fie, dar trebuie să le oferim suport pentru că vor să construiască o Europă a democraţiei, care este tot ceea ce ne trebuie“.
Premium
