Arestarea Elenei Udrea. Consecințe politice și mediatice

O  nouă cerere de arestare a deputatei Elena Udrea, fost Ministru al Dezvoltării în guvernul Boc, a plecat spre Parlament. Reprezentanții partidelor urmează să voteze încuviințarea sau respingerea, probabil în cursul săptămânii viitoare. Au mai făcut asta chiar la începutul primei sesiuni parlamentare a acestui an și nu o dată, ci de trei ori. Atunci au hotărât să aprobe cererea procurorilor și Udrea a stat mai bine de trei luni în arest, până la comutarea măsurii în control judiciar.

Ofensiva DNA împotriva Elenei Udrea a fost un punct de cotitură în curba credibilității acestei instituții. Primul l-a reprezentat arestarea fratelui fostului președinte, chiar în timpul mandatului lui Traian Băsescu. Acuzată de adversarii politici că nu se atinge de apropiații șefului statului, direcția condusă mai întâi de Morar, apoi de Kovesi, a spart nivelul popularitații la care se plafonase și a devenit aproape la fel de credibilă în ochii publicului ca și instituții tradiționale precum Biserica și Armata.

Pentru Traian Băsescu, după încheierea ultimului mandat, faptele Elenei Udrea, ieșite la iveală din rechizitoriile DNA, au fost o lovitură de măciucă. Susținător fără rezerve al întregii cariere politice a fostei șefe a PMP, Băsescu s-a trezit în fața susținătorilor săi cu o mare vulnerabilitate, dar și o dilemă. Vulnerabilitatea exista de mult timp, pentru că Udrea, preocupată de propria sa vizibilitate publică, a fost o povară de imagine greu de dus încă din 2005. Dilema însă abia a apărut: ce va face Traian Băsescu - se întrebau cei mai mulți – va continua să sprijine instituțiile statului, pe care el însuși le-a întărit în calitate de președinte, sau va continua să își apere protejata?

Încercările de a păstra un echilibru între a fi avocatul propriei moșteniri – justiția independentă-sau al Elenei Udrea au eșuat. Traian Băsescu pare să fi ales a doua cale, angajându-se în critici deschise la adresa magistraților și susținând credința în nevinovăția pupilei sale, înainte ca judecătorii să se pronunțe sau, ca în cazul arestului, împotriva deciziilor judecătorilor. Traian Băsescu și-a asumat un discurs public sancționat în câteva rânduri de inspecția judiciară a CSM pentru încălcarea independenței justiției.

Având un public cultivat de el însuși, timp de zece ani, în spiritul respectului pentru deciziile judecătorești și acțiunile procurorilor, previzibil, Traian Băsescu și-a restrâns dramatic nucleul dur al susținătorilor. Mișcarea Populară, partidul moșit chiar de Traian Băsescu, ca rezultat al rupturii de PDL, a suferit și el o contracție în simpatiile publice, oricum puține, din cauza imaginii aceleeași Elena Udrea, încoronată lider și finanțator.

Relansarea fostului președinte pe orbita politicii, prin înscrierea în PMP și anunțul unei posibile candidaturi la Primăria Generală, reușise să resusciteze un segment deja dezamăgit de prestațiile lui  Iohannis și PNL, vârfuri de lance ale bazinului ”dreptei”, după victoria la prezidențiale. Noua cerere de arestare, precum și faptele din dosar (se vorbește de o mită de cinci milioane de dolari) pun din nou la încercare eforturile lui Traian Băsescu de a reveni în politică, ca lider al Opoziției.

Pe de o parte, chiar conținutul dosarului afectează credibilitatea discursului său. Unul din capetele de acuzare, cel referitor la luarea de mită, îl are cap de afiș pe unul din ”băieții deștepți” ai energiei ieftine. Traian Băsescu a fost primul politician care a inventat sintagma ”băieți deștepți” și a pus la zid practicile speculative ale unor firme fantomă care au îmbogățit miniștri și oameni de afaceri din contracte dubioase cu Hidroelectrica, societate de stat. Prin asocierea cu Elena Udrea, mulți se vor întreba cât de sincer a fost Traian Băsescu atunci când a condamnat aceste practici, dacă o apropiată a sa se afla în relații atât de strânse cu unul din acești ”băieți deștepți”, de fapt, cel mai deștept dintre ei.

De asemenea, perioada în care au fost săvârșite presupusele fapte, 2010-2012, va pune la îndoială, din nou, justețea măsurilor de austeritate menite să refacă echilibrele bugetare în perioada crizei economice globale. Pentru publicul larg, e mai puțin important că o sumă de cinci milioane de dolari reprezenta o fracțiune infimă din gaura pe care statul român trebuia să o acopere în acea perioadă prin tăieri de salarii și creșteri de taxe. Ceea ce va conta este lipsa solidarității între liderii politici care predicau nevoia măsurilor de strângere a curelei și marea masă care le-a suportat.

Din aceeași perspectivă, dosarul Elenei Udrea lovește încă o dată în guvernul Boc și, implicit, în PDL, acum aflat în plin proces de fuziune cu vechii liberali. Cum tensiunile între oamenii lui Gorghiu și Blaga au ca sursă inclusiv imaginea unor lideri democrat-liberali asociați în percepția publică cu guvernarea Boc, e de presupus că faptele instrumentate de procuror vor lovi, prin ricoșeu, și în noul PNL, amplificând disputele pe seama ”diferențialului” de imagine. Liderii vechilor liberali sunt oricum sub presiunea propriului electorat, anti-Băsescu, nemulțumit de ”mariajul” cu oamenii fostului președinte. Acesta e și motivul pentru care candidatura lui Boc la Cluj, din partea PNL, era pusă sub semnul întrebării. Noi fapte dintre coperțile dosarelor DNA nu fac decât să adâncească prăpastia între electoratele celor două partide și animozitățile între cei care îi reprezintă.

Șansele ca cererea de încuviințare a măsurii de arest preventiv să treacă în Parlament sunt foarte mari. De altfel, PSD a anunțat deja că va vota pentru. Liberalii nu au nici ei de ce să ezite, deoarece văd acest eveniment ca pe o lovitură pe care o dau competitorului politic devenit mult prea vocal în ultima vreme. E vorba de Traian Băsescu.

Mișcarea social-democraților, însă, ar putea avea consecințe chiar asupra parcursului lor guvernamental. Dacă în primăvară, cu Ponta președinte, PSD a aplicat ”dubla-măsură” în Parlament pentru Udrea și Șova-Ponta, un nou dosar, care să îl vizeze pe premier pentru fapte săvârșite în funcție, îl va împinge pe Dragnea la consecvență  sau decredibilizare. Dar o încuviințare a urmăririi penale pentru Ponta ar duce la sfârșitul acestei guvernări, întrucât Iohannis nu va pregeta să-l suspende din funcție pe actualul prim-ministru.

Așadar, deși pare că noul ”caz Udrea” are impact doar asupra lui Traian Băsescu, în realitate, el lovește deopotrivă, ca la biliard, și în celelalte partide, PSD și PNL.

În fine, un ultim aspect reieșit din rechizitoriul procurorilor DNA se referă la relațiile oculte între presă, afaceri și politic. Din dosar reiese că Elena Udrea a primit ca mită o creanță a unui împrumut între mituitor și un trust important de presă. Mai simplu spus, Udrea devenise nici mai mult, nici mai puțin decât proprietarul ascuns al acelui trust de presă. Credibilitatea media a fost pusă la îndoială chiar din perioada marilor ”moguli”, deconspirați și botezați ca atare tot de către fostul șef al statului. Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat după o dramatică bătălie mediatică cu SOV, Voiculescu și Patriciu, proprietari ai unor mari trusturi de presă din România, dar cu interese politice și de afaceri uriașe. La momentul respectiv, Băsescu a denunțat acest ”dublu interes” ca ilegitim – de a informa publicul și de a exercita influență politică, în același timp.

Dacă faptele vor fi probate în instanță, fostului președinte îi va fi greu să explice discrepanța între retorica ce a mobilizat energiile electorale la câștigarea celui de-al doilea mandat și apărarea apropiatei sale aflată în contradicție cu acele înalte standarde.

Pe scurt, dacă Parlamentul o va trimite pe Elena Udrea în fața judecătorilor și aceștia vor considera că există indicii rezonabile să fie arestată, torpila va lovi cu putere pe termen scurt, mediu și lung în credibilitatea fostului președinte al țării și a presei din România, dar va afecta inevitabil și destinul PNL și PSD.