DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

AriaDNA şi 'firul scurt'. Se anunţă CUTREMUR în justiţie

Rollingstone.com
justitie crime scene

În octombrie 2012, la lansarea cărții "Eu votez DNA", scrisă de Cristian Ghinea, Daniel Morar a avertizat că, odată cu schimbarea conducerii DNA, procurorii vor copia comportamentul șefilor lor. Cu mici excepții, care "probabil vor fi eliminate din sistem".

"Unul dintre cele mai grave abuzuri din istoria DNA: Procuroarea Mariana Alexandru, 'eliminată' printr-un dosar fabricat, clasat după patru ani" – Este titlul unui articol pe care l-am publicat sâmbătă, 11 august, urmat de mai multe reacţii din sistemul judiciar, inclusiv din partea ministrului Justiţiei. Cazul este unul important nu numai pentru numele şi cariera procurorului implicat (30 de ani, dosare grele instrumentate, zero achitări, în prezent consilier al şefului DIICOT), ci şi datorită posibilelor implicaţii şi consecinţe.

Pentru început, redăm integral ordonanţa de clasare a dosarului deschis pe numele procuroarei Mariana Alexandru, în ziua în care a semnat cererea de pensionare. Vezi AICI documentul! (.pdf)

De remarcat este că această ordonanță de clasare relevă, mai ales pentru cei mai puțini familiarizați cu domeniul anchetelor penale, esența principiului prezumției de nevinovăție. Dacă, citind acuzațiile cuprinse în prima parte, un observator obiectiv și-ar forma convingerea că există posibilitatea ca cel acuzat să fi săvârșit o parte din fapte, prin lecturarea conținutului anchetei efective se ajunge la concluzia că nimic nu este adevărat. Practic, faptele nu există, atât juridic, cât și semantic. Singura întrebare care se ridică, având în vedere momentul formulării acuzaţiilor şi durata anchetei (4 ani), este: Pot fi inventate acuzații și pot fi folosite pentru a compromite?

Răspunsul este clar: DA, pentru că odată cu acţiunea judiciară, cel vizat avea parte şi de o "execuţie" mediatică. La fel cum personajul mitologic Ariadna s-a folosit de firul de aţă pentru a-l salva pe Tezeu din labirintul Minotaurului, DNA avea "firul scurt" către o parte a presei, prin intermediul căreia se "salva" furnizând informaţii false, informaţii secrete din dosare şi calomnii care rămân în mentalul colectiv şi compromit pe termen lung.

Anunţul care pregăteşte "cutremurul"

Într-o declaraţie pentru Mediafax, procuroarea Mariana Alexandru a anunţat că va depune sesizare la Inspecţie Judiciară şi plângere penală împotriva celor responsabili de eliminarea sa din DNA, printr-un întreg mecanism care a inclus şi deschiderea unui dosar penal cu acuzaţii demne de un roman scris de Kafka, dosar care a fost clasat după patru ani, pe motiv că faptele nu există, deşi Mariana Alexandru nu a fost audiată.

Sesizarea la Inspecţia Judiciară a fost deja depusă şi îi vizează pe Laura Codruţa Kovesi, procurorii Marius Iacob şi Nistor Călin, procurori şefi adjuncţi ai DNA, judecătoarea Dana Tiţian, fosta consilieră a lui Kovesi, şi procurorul Iulian Păncescu, cel care a instrumentat dosarul clasat. Urmează plângerea penală, care ar putea viza infracţiuni de şantaj şi grup infracţional organizat. Unul dintre aspectele inedite ale unui asemenea dosar penal ar fi şi modul în care s-au folosit informaţii nepublice din dosare penale pentru a se transmite mesaje de intimidare şi ameninţare. Astfel, informaţiile din presa anului 2014, de la momentul pensionării Marianei Alexandru, sunt relevante şi ar putea duce la audierea unor jurnalişti.

Istoria recentă "pe firul scurt"

Poate cea mai bună exemplificare a modului în care acuzaţii lansate în presă "pe firul scurt" şi niciodată probate este o intervenţie în acest caz a jurnalistei Ioana Ene Dogioiu. Considerată unul dintre jurnaliştii apropiaţi de conducerea DNA, aceasta admite într-un editorial publicat marţi, 21 august, faptul că plecarea din DNA a actualei consiliere a şefului DIICOT a fost una forţată. "Mariana Alexandru, evacuată din DNA în toamna lui 2014, după ce dosarul Gala Bute a fost descoperit doar cu coperţile şi alte nereguli chiar mai grave", scrie Dogioiu. Sigur, nu e clar de când o aşa-zisă lăsare în nelucrare a unui dosar este argument pentru a forţa un procuror să se pensioneze la 53 de ani, iar alte "nereguli chiar mai grave" s-au dovedit a fi acuzaţii nefondate.

De altfel, acuzaţia că dosarul Gala Bute a fost lăsat de Mariana Alexandru în nelucrare este una vehiculată şi în 2014, deşi în acelaşi timp se recunoştea contribuţia important a acesteia la redeschiderea dosarului. Este interesant cum prin analize empirice, pe informaţii neverificare, activitatea profesională a unui procuror este evaluată şi catalogată. În perioada în care a instrumentat dosarul Gala Bute, procuroarea a mai soluţionat 49 de dosare, prin 4 rechizitorii, 11 NUP, 15 clasări şi 19 disjungeri. Mai mult, Mariana Alexandru nu era singurul procuror care instrumenta dosarul Gala Bute. Alături de acesta se afla şi Marius Bulancea, unul dintre favoriţii Laurei Codruţa Kovesi.

O altă acuzaţie lansată "pe firul scurt" în 2014, pentru a i se arăta procuroarei cum se vor desfăşura lucrurile dacă începe să vorbească, se referă la o presupusă legătură a acesteia cu o scurgere de informaţii către Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Dumitru Iliescu. Acuzaţia este din start suspectă, având în vedere că Mariana Alexandru a devenit celebră şi prin instrumentarea dosarului lui Cătălin Voicu, cel care era acuzat de legături necurate în justiţie. Mai mult, dosarul în care Hrebenciuc şi Iliescu erau vizaţi a fost deschis tot pe 4 septembrie, ziua în care procuroarea Alexandru s-a pensionat, exact ca dosarul clasat recent. Coincidenţele nu se opresc aici. La fel ca dosarul Marianei Alexandru (clasat după 4 ani), şi dosarul în care Dumitru Iliescu era acuzat că are surse în DNA stă de patru în nelucrare.

Contactat de STIRIPESURSE.RO, Dumitru Iliescu a afirmat că, deşi a fost chemat din Franţa în 2014 pentru a fi audiat şi locuinţa sa a fost percheziţionată, de la momentul respectiv nu mai ştie nimic despre dosarul său. Astfel, probele despre o legătură a Marianei Alexandru cu acest dosar fie nu există, fie au fost ţinute timp de patru ani ca mijloc de presiune. Ambele variante sunt la fel de grave pentru fosta conducere a DNA.

"Abia anul trecut am aflat că pensionarea doamnei Mariana Alexandru, pe care nu am cunoscut-o personal și cu care nu am dialogat niciodată, a fost cauzată și de o presupusă legătură a domniei sale cu mine. Când a fost forțată să-și depună cererea de pensionare, printre altele i s-a reproșat, deși nu în mod direct, că era persoana care îmi furniza mie documente și informațîi din interiorul DNA, cu toate că cei de la SRI care mă monitorizaseră complex pe mine știau foarte bine că nu există nicio conexiune între mine și doamna procuror, nici direct și nici prin interpuși, că nu îmi furnizase niciodată documente sau informații din instituție sau din altă parte. Vă întrebați firesc de ce au lăsat să planeze o astfel de acuzație, pe care au șifonat-o imediat în presă, asupra doamnei Alexandru. Răspunsul nu este deloc greu de intuit. Doamna Mariana Alexandru, un procuror cu coloana vertebrală, a refuzat să îndeplinească dispozițiile și recomandările fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, de a construi dosare și probe unor persoane nevinovate, așa cum obișnuia să ceară Cucuveaua Mov, și ii crea probleme serioase în scoaterea din viață publică a unor personalități politice incomode și a unor oameni de afaceri la fel de incomozi", afirmă Dumitru Iliescu.

Dincolo de aceste acuzaţii aruncate în presă "pe firul scurt" şi niciodată probate, au existat şi jurnalişti care au încercat să dezlege misterul pensionării în timp record a procurorarei Mariana Alexandru (10 zile de la semnarea cerererii de pensionare până la semnarea decretului prezidenţial). Printre aceştia s-au aflat Cătălin Tolontan şi Mirela Neag, care au pus eliminarea din sistem a procuroarei Alexandru pe seama faptului că ancheta în dosarul Gala Bute se apropia periculos de Elena Udrea. După patru ani, Tolontan şi Neag afirmă, într-o declaraţie pentru STIRIPESURSE.RO, că au căutat faptele şi au refuzat să ia de bune informaţiile servite de DNA.

"Ca jurnaliști, am încercat să păstrăm o distanță critică față de toate versiunile avansate de către Putere, orice formă de putere. De aceea, n-am luat de bune în 2014 explicațiile oficiale ale îndepărtării Marianei Alexandru. Nici nu l-am eroizat pe magistratul DNA, dar nici nu am crezut aprioric ce i se reproşa. Am căutat faptele. Iar faptele arată că presiunile facute pe dosarul Gala Bute i-au pus capăt unei cariere de aproape 31 de ani. Când va dori să vorbească, Mariana Alexandru va povesti care este rolul fiecărui personaj al Puterii în sacrificarea sa. În toamna lui 2014, când procurorul s-a pensionat subit, președintele României era Traian Băsescu, cel care ataca dosarul Gala Bute peste tot, fiind sancționat nu doar de opinia publică, dar și de CSM pentru asta. În ziua condamnării Elenei Udrea, munca Marianei Alexandru a fost răsplătită, pentru că cel puțin o parte a dosarului, cea cu abuzul în serviciu, confirmată de ambele instanțe, îi aparține și ei, în egală măsură cu procurorii care au dus dosarul până la capăt", afirmă cei doi jurnalişti.

Iată totuşi că Uniunea Europeană are mecanisme destul de puternice şi, prin selectarea Marianei Alexandru ca expert anticoruptie în Republica Moldova, la numai luni distanţă după informaţiile aruncate în mass-media din România, a rupt practic "firul scurt".

De ce scriem toate acestea, cu riscul de a-i supăra pe unii dintre cei care aveau în 2014 acces la "firul scurt" de la DNA? Nu martirizăm un procuror care, dupăschimbarea conducerii DNA, se pare că a luat decizia de a demonstra singur că a fost victima unui abuz. Devoalăm un sistem, un mod de operare, pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Mulţi spun că procuroarea a plecat la pensie şi nu a zis nimic. Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne punem în poziţia ei. Ce am fi făcut? Te lupţi cu un mecanism foarte bine pus la punct sau aştepţi momentul în care poţi să devoalezi totul? Mariana Alexandru putea să tacă şi acum. Avea tot confortul material să nu-şi asume niciun risc şi să nu spună niciodată nimic. Şi astfel de lucruri puteau să se mai intample oricând.

În acest context, este lăudabilă atitudinea judecătorului Bogdan Mateescu, membru ales al CSM, care denunţa scurgerile de informaţii din dosarele Inspecţiei Judiciare, însă ar fi indicat ca acesta, alături de colegii din CSM, să se concentreze mai întâi pe scurgerile de informaţii din dosarele penale, care au urmări grave, după cum se vede şi în cazul prezentat mai sus.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.