Premium
Mariana Alexandru, unul dintre cei mai respectaţi procurori din România, a fost 'executată' în 2014, chiar în timp ce instrumenta dosarul Gala Bute. Dovada apare abia după patru ani şi relevă poate unul dintre cele mai grave abuzuri din istoria DNA.
Mariana Alexandru ocupă, din data de 26 iulie 2018, funcţia de consilier al procurorului şef al DIICOT, Felix Bănilă.
UPDATE: Vezi AICI reacţia procuroarei Mariana Alexandru!
UPDATE: Vezi AICI reacţia ministrului Justiţiei!
ANUL 2014
Direcţia Naţională Anticorupţie era condusă de procurorii Laura Codruţa Koveşi, în prezent revocată din funcţie, Marius Iacob şi Nistor Călin.
4 septembrie 2014 (joi), după orele de program, Mariana Alexandru semnează cererea de pensionare din DNA la doar 53 de ani şi în plină ascensiune , la numai un an după ce fusese numită de preşedintele României în funcţia de procuror-șef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
5 septembrie 2014 (vineri), Mariana Alexandru depune la Casa de Pensii (la sfârşitul orelor de program) dosarul de pensionare. Destul de ciudat, având în vedere că sunt necesare foarte multe documente (aparent şi DNA a transmis în paralel un dosar identic, probabil pentru a se asigura că procedura se desfăşoară cu celeritate).
9 septembrie (marţi), Casa de Pensii a Sectorului 1 Bucureşti emite decizia de pensionare;
10 septembrie (miercuri), Consiliul Superior al Magistraturii decide eliberarea din funcţie. Aici, aşa cum la vreme respectivă jurnalistul Dan Constantin observa, nu există data cu care urma să se pensioneze procurorul, aspect destul de rar în activitatea CSM.
15 septembrie 2014 , preşedintele Traian Băsescu semnează decretul privind eliberarea din funcţia de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Mariana Alexandru – pensionare;
Ironia sorţii, un an mai tarziu, la 15 septembrie 2015 presa relata „Procurorul român trimis la Chişinau cu acordul UE pentru a sprijini rezolvarea unor dosare şi implementarea bunelor practici europene în domeniul Justiţiei este Mariana Alexandru, cea care a instrumentat dosare grele de corupţie în România, inclusiv Gala Bute.”
Cu acea ocazie, Cătălin Tolontan scria un editorial devastator: „UNIUNEA EUROPEANĂ PUPĂ UNDE SCUIPĂ DNA ȘI SRI”
Cătălin Tolontan a fost printre jurnaliştii care au încercat să elucideze misterul retragerii Marianei Alexandru, cu toată rezistenţa din partea oficialilor de la acea vreme: „Încercările Gazetei de a lămuri motivele plecării procurorului și de a înțelege ce legătură are asta cu felul în care a fost întocmit mai departe dosarul Galei Bute au fost întîmpinate cu ostilitate de sistem pe parcursul lui 2015. În schimbul colaborării cu varianta oficială, am primit chiar propuneri de bunăvoință, pe care le-am refuzat și pe care nu le vom descrie acum. Gala Bute are încă multe necunoscute și nu ne privește pe cine din dosar favorizează faptele, cîtă vreme publicul are dreptul să le știe.”
Bineînţeles, la acea vreme, această reacţie a fost privită cu scepticism, credibilitatea conducerii DNA fiind deasupra oricărui dubiu.
20 noiembrie 2014, procurorul şef DNA, Laura Codruţa Koveşi, acorda un interviu publicaţiei ziare.com şi era întrebată despre plecarea procurorului Mariana Aleaxndru:
„Jurnalist: - O parte a presei a fost suspicioasa dupa ce procurorul Mariana Alexandru s-a pensionat brusc in septembrie in timp ce ancheta Gala Bute.
Laura Codruţa Kovesi: - A fost o decizie personală a doamnei procuror. A avut o carieră destul de lungă în Ministerul Public, ultimii ani în Direcţia Naţională Anticoruţie. A avut dosare importante, dosare complexe. A fost o decizie pur personală. Ea se numeşte ieşirea la pensie. Dacă cineva are suspiciuni poate oricând să o întrebe pe doamna procuror motivele pentru care a plecat. Deci nu am ce să comentez mai mult.
Lăsând la o parte sarcasmul doamnei Koveşi, resimţit poate doar de cei care ştiau adevărul la acea vreme, când cu seninătate aprecia că o carieră este destul de lungă şi trebuie terminată, să vedem cât de „personală” a fost decizia doamnei procuror Mariana Alexandru .
ANUL 2018
1 august 2018, Inspecţia Judiciară anunţă un control de anvergură la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a verifica dosarele vizând magistraţii, ca urmare a afirmaţiilor procurorului şef adjunct Marius Iacob conform cărora la DNA ar exista 300 de dosare cu acest obiect.
Şi stupoare: pe data de 6 august 2018, la şase zile după anunţarea controlului Inspecţiei Judiciare, DNA a clasat un dosar penal care o viza pe procuroarea Mariana Alexandru. De la presupuse infracţiuni de favorizarea făptuitorului, reţinerea sau distrugerea de înscrisuri şi abuz în serviciu contra intereselor publice, procurorul de caz a ajuns la o singură concluzie: faptele nu există.
Odată cu această ordonanţă de clasare apare şi prima probă indubitabilă că a fost vorba despre o „execuţie”: dosarul penal care o viza a fost deschis în aceeaşi zi în care Mariana Alexandru a semnat cererea de pensionare: 4 septembrie 2014.
Istoria unui dosar fabricat
Printr-un referat de control intern, efectuat de consilierul şefei DNA, judecătorul Dana Tiţian (foto mai jos), care a constituit și temeiul formării dosarului, se constată că într-o încăpere din – atenție! – interiorul DNA au fost descoperite mai multe documente contabile care, în urma inventarierii, a reieșit că aveau legătură cu dosarele Năstase și Mitrea, instrumentate de Mariana Alexandru.
Practic procurorului Alexandru, în timp ce se afla în sediul DNA instrumenta dosare importante, printre care şi Gala Bute, i se înscenau, în mod conspirat, acuzaţii false, cu scopul compromiterii sau, cum s-a şi întâmplat, eliminării profesionale.
Actele descoperite reprezentau, de fapt, documente contabile originale, care au fost expertizate in dosarele Năstase şi Mitrea, care fuseseră conservate la sediul DNA, întrucât se stabilise în cursul anchetelor că exista pericolul de a fi distruse, împiedicându-se tragerea la răspundere a inculpaţilor. Culmea, la aceste documente avuseseră acces nemijlocit experţii şi părţile.
După 4 ani de cercetări, 4 ani în care procurorul Mariana Alexandru nu a fost chemat niciodată la audieri, procurorul de caz conchide:
„Analizând situaţia de fapt reţinută mai sus, pe baza tuturor mijloacelor de probă administrate, în ceea ce priveşte infracţiunile de favorizarea făptuitorului, reţinerea sau distrugerea de înscrisuri şi abuz în serviciu contra intereselor publice, presupus a fi săvârşite de procurorul Alexandru Mariana, constat că faptele nu există.”
Mai mult : „Trebuie menţionat că din mijloacele de probă administrate în prezenta cauză nu au rezultat probe din care să rezulte că instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau orice alte persoane ar fi solicitat acces la aceste documente, iar procurorul Mariana Alexandru ar fi împiedicat accesul la ele prin nearhivarea la urma dosarului.
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, din ansamblul probator administrat în cauză se constată că magistratul Alexandru Mariana a întocmit rechizitorii sesizând instanţele de judecată în dosarele penale nr. /P/2006 privindu-l pe inculpatul Năstase Adrian ş.a., precum şi în dosarul penal nr. /P/2006 privindu-l, printre alţii, pe inculpatul Miron Mitrea.”
„În exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu procurorul nu a îndeplinit vreun act în mod defectuos care să cauzeze o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat. Din probatoriul administrat a rezultat că la dosarele de urmărire penală au fost depuse înscrisurile necesare atât în acuzare cât şi în apărare, specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi experţii judiciari desemnaţi au avut acces la toate documentele contabile ale societăţilor ..., ... şi ..., cu ocazia întocmirii raporturilor de constatare, respectiv rapoartelor de expertiză, instanţele de judecată dispunând soluţii definitive de condamnare.”
Să nu uităm că acest dosar are la bază un referat întocmit de un judecător (nu ne pronunţăm cât de legal este ca un judecător să verifice procurori, dar asta e o problemă care ţine de Consiliul Superior al Magistraturii), consilierul şefului DNA, care găseşte nişte documente în DNA, nu pe stradă, şi fără a întreba procurorul care gestiona acele documente ce e cu ele, întreabă alte persoane care, culmea, nu ştiau nimic despre ele şi ia decizia e să se întocmească dosar penal pentru mai multe infracţiuni. Este cel puţin o fractură logică.
„Astfel, după cum reiese din mijloacele de probă administrate, inclusiv din declaraţia martorului ...., procurorul care a întocmit rechizitoriul în dosarul nr..., cu ocazia efectuării expertizei nu s-a invocat de nicio persoană implicată faptul că documentaţia care a stat la bază ar fi fost incompletă şi nici nu au fost depuse de către inculpaţi alte acte în completare”, se mai arată în ordonanţa de clasare.
După o asemenea anchetă „temeinică”, derulată pe parcursul a 4 ani, cu un procuror cu 30 de ani vechime şi ZERO achitări forţat să iasă din sistem, concluzia procurorului de caz, Iulian Păncescu, cu o vechime efectivă de doar 4 ani la momentul preluării cazului (numit prin decret la 11 februarie 2010) este următoarea: FAPTELE NU EXISTĂ.
Şi atunci ce există? Există suspiciunea că s-au construit în mod voit acuzaţii false împotriva unui procuror, care au servit la formarea unui dosar penal şi ulterior la eliminarea din sistem.
Se pune intrebarea legitimă de ce procurorul nu a reacţionat atunci. Întrebarea devine retorică în contextul de acum, când s-a dovedit că a fost nevoie de decizii sistemice ale CCR, de zeci de anchete și verificări și, in final, în absenţa unei asumări politice, de demiterea fostei șefe a DNA printr-o decizie a CCR.
În final, vă prezentăm şi reacţia Laurei Codruţa Koveşi de la acea vreme:
