Premium
Arianespace a anunţat marţi că a semnat un contract cu Comisia Europeană pentru lansarea a cinci sateliţi de observare din programul Copernicus, între 2024 şi 2026, cu noi rachete Vega-C, transmite AFP.
Această rachetă, considerată sora mai mică a viitorului lansator gigant Ariane 6, a efectuat zborul inaugural la data de 13 iulie. Contractul anunţat marţi aduce la 13 numărul de lansări prevăzute pentru aceasta.
Cei cinci sateliţi Sentinel în cauză fac parte din programul Copernicus, "conceput pentru a oferi Europei acces permanent, independent şi de încredere la datele de observare a Pământului", a reamintit într-un comunicat Arianespace, compania responsabilă de lansări, potrivit Agerpres.
Preşedintele executiv al Arianespace, Stéphane Israel, a refuzat să comunice în cadrul unei conferinţe de presă organizată online marţi valoarea contractului, însă a dat asigurări că preţurile sunt "foarte competitive" comparativ cu cele ale lansatoarelor concurente americane.
Vega-C - "C" de la "consolidare", conform contractorului său industrial principal, compania italiană Avio - este o versiune îmbunătăţită a lansatorului uşor Vega, care a fost lansat de 20 de ori (inclusiv două eşecuri) din 2012.
Cu o înălţime de 35 de metri, Vega-C este puţin mai lungă şi mai lată în comparaţie cu Vega şi poate plasa pe orbita polară de referinţă la 700 km altitudine sateliţi de până la 2,2 tone, o greutate ce depăşeşte capacităţile Vega, de 1,5 tone.
Datorită acestor performanţe sporite, Vega-C poate viza 90% din piaţa sateliţilor pentru orbita joasă - la câteva sute de kilometri de altitudine - comparativ cu 50% în cazul Vega, potrivit Avio.
Programele Vega-C şi Ariane 6 au fost lansate în 2014. Vega-C va putea asigura unele dintre misiunile atribuite anterior lansatorului rusesc de dimensiuni medii Soiuz. Acesta a fost comercializat, până la invadarea Ucrainei de către Rusia, tot de Arianespace şi lansat de la baza spaţială Kourou din Guyana Franceză.
Copernicus are deja şapte sateliţi Sentinel pe orbită, care furnizează date utilizate pentru monitorizarea climei şi a poluării atmosferice, precum şi pentru evaluarea daunelor provocate de dezastrele naturale.
Anunţul de marţi vine la mai puţin de o săptămână după ce cele 22 de state membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au aprobat un buget de 16,9 miliarde de euro pentru următorii trei ani, în creştere cu 17% comparativ cu cele 14,5 miliarde de euro acordate la conferinţa ministerială din 2019.
Autonomia accesului Europei la spaţiu este în prezent fragilizată de întârzierea de trei ani a lansatorului greu Ariane 6 - primul zbor este acum programat pentru sfârşitul anului 2023 - şi de încetarea utilizării lansatoarelor ruse Soiuz.
