Artiştii şi curatorii care participă la expoziţia principală a Bienalei de la Veneţia din acest an au emis o scrisoare deschisă „urgentă” prin care protestează faţă de includerea Israelului, Rusiei şi Statelor Unite în evenimentul artistic global, potrivit Artnet, potrivit news.ro
Scrisoarea vine în urma unui apel similar de excludere a Israelului din Bienală, publicat la începutul acestei luni de grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA), dar extinde apelul pentru a include toate „regimurile actuale care comit crime de război”, inclusiv Rusia şi SUA.
Scrisoarea a fost semnată de 70 de artişti, printre care Alfredo Jaar, Tabita Rezaire, Pio Abad, Zoe Leonard şi Galas Porras-Kim. De asemenea, a fost semnată de Rasha Salti, Gabe Beckhurst Feijoo şi Rory Tsapayi, trei dintre cei cinci curatori aleşi de Koyo Kouoh pentru a-şi realiza viziunea pentru expoziţia principală „In Minor Keys”.
Întrebarea dacă SUA ar trebui excluse de la Bienala de la Veneţia, alături de Rusia şi Israel, a luat amploare. O voce importantă care şi-a exprimat opinia a fost criticul de artă newyorkez Jerry Saltz, care a sugerat într-o postare pe reţelele sociale din 29 martie că „şi Statele Unite ar trebui interzise”.
Obiecţia centrală a celei mai recente scrisori rămâne decizia Bienalei de a găzdui un pavilion naţional israelian în incinta Arsenale, unde va fi reprezentată de artistul Belu-Simion Făinaru, născut în România şi stabilit în Haifa. Acest lucru va permite Israelului să participe în timp ce pavilionul său permanent din Giardini este, se pare, în curs de renovare. Scrisoarea precizează că semnatarii acesteia au solicitat oficial Bienalei să revoce această decizie la 13 martie.
Bienala nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Până acum, a rezistat tuturor apelurilor de a exclude orice naţiune de la participarea la cea de-a 61-a ediţie, care va începe în mai. Într-o declaraţie publicată luna aceasta, Bienala a subliniat că este un loc al „libertăţii artistice” care „respinge orice formă de excludere sau cenzură în cultură şi artă”.
Autorii scrisorii au pus la îndoială poziţia Bienalei de „neutralitate”, susţinând că „a permite guvernelor care comit în mod activ crime de război, atrocităţi şi genocid să participe nu este neutru”.
„O comunitate de naţiuni poate exista doar dacă statele sunt sancţionate atunci când încalcă în mod flagrant dreptul internaţional şi drepturile omului”, se arată în scrisoare. Se adaugă că inserarea pavilionului Israelului în Arsenale, care găzduieşte şi expoziţia principală, „încalcă şi merge direct împotriva viziunii curatoriale a lui Kouoh”. Se menţionează „condiţiile de violenţă şi frică” care vor fi impuse de prezenţa poliţiei necesară pentru a proteja pavilionul Israelului.
Bienala şi-a menţinut poziţia fermă în contextul unui val de reacţii negative declanşate de decizia de a permite Rusiei să revină la eveniment anul acesta. Aceasta a inclus o ameninţare din partea UE de a retrage 2 milioane de euro (2,3 milioane de dolari) din finanţare, precum şi critici din interiorul guvernului italian.
Rusia s-a retras din Bienala de la Veneţia înainte de cea de-a 59-a ediţie din 2022, la doar câteva zile după invazia Ucrainei din 24 februarie. În 4 martie, Bienala a emis o declaraţie în care spunea că „respinge orice formă de colaborare cu cei care... au comis sau au sprijinit” un act de agresiune precum războiul „şi, prin urmare, nu va accepta prezenţa la niciunul dintre evenimentele sale a unor delegaţii oficiale, instituţii sau persoane legate în vreo calitate de guvernul rus”.
Această declaraţie este citată în ultima scrisoare deschisă, care spune: „Credem că aceste principii sunt valabile astăzi, că se aplică Israelului, Rusiei şi Statelor Unite”.
SUA va fi reprezentată la Bienală anul acesta de sculptoriţa Alma Allen, născută în Utah. Rusia revine cu o expoziţie de grup care prezintă peste 50 de tineri muzicieni, poeţi şi filozofi din Rusia şi din alte ţări.
Mai mulţi dintre cei 73 de semnatari ai scrisorii au ales să rămână anonimi. Alţii nu sunt artişti individuali, cum ar fi colectivul fierce pussy şi organizaţiile conduse de artişti Denniston Hill, din SUA, şi Lugar a Dudas, din Columbia. Nancy Brooks Brody Estate este printre semnatari.
Belu-Simion Făinaru nu a răspuns solicitării de a comenta. În ianuarie, el a declarat pentru ARTnews că „arta este un loc pentru dialog, nu pentru excludere”. El a adăugat: „Este unul dintre principalele locuri pentru a depăşi politica şi a încerca să exprime vocea oamenilor liber, fără graniţe”.
Comentează