Premium
Huang Yong Ping, personalitate a avangardei artistice chineze, renumit pentru creaţiile sale monumentale, printre care s-a aflat şi un schelet de şarpe lung de 250 de metri, expus la Grand Palais din Paris în 2016, a murit sâmbătă la vârsta de 65 de ani, au anunţat reprezentanţii galeriei Kamel Mennour, citaţi de AFP, potrivit Agerpres.
Figură majoră a artei avangardiste din China, considerat uneori părintele spiritual al unei generaţii excepţionale, artistul locuia în Franţa din anul 1989.
Venise în Occident pentru a organiza o expoziţie la Beaubourg în momentul în care au izbucnit revoltele din Piaţa Tiananmen, care l-au determinat să nu se mai întoarcă în ţara lui natală.
Nu a mai revenit în China decât în debutul anilor 2000, pentru un proiect ce consta în reproducerea la scară naturală a unui avion, însă acea lucrare i-a fost cenzurată.
Huang Yong Ping a devenit cunoscut datorită creaţiilor sale supradimensionate: coloane uriaşe care traversau acoperişul pavilionului francez la Bienala de la Veneţia (1999), o Arcă a lui Noe în mărime naturală la Chapelle des Beaux-Arts din Paris (2009), un enorm schelet din metal (125 de metri) expus în apropiere de Saint-Nazaire (2012), apoi un gigantic schelet de şarpe care se întindea pe sute de containere în Grand Palais din Paris (2016) în cadrul expoziţiei "Monumenta".
Citește și: Doi tineri au murit într-un accident produs pe DNE 578
"Huang Yong Ping voia să evidenţieze un fenomen foarte puternic, în faţa căruia omul înseamnă foarte puţin", a explicat comisarul acelei expoziţii, Jean de Loisy, unul dintre prietenii săi, referindu-se la acea reprezentare simbolică a celei de-a doua revoluţii industriale.
Născut în 1954 în sud-estul Chinei, Huan Yong Ping a studiat artele frumoase înainte de a înfiinţa, la jumătatea anilor 1980, colectivul Xiamen Dada, inspirat de conceptele enunţate de Marcel Duchamp şi care a reacţionat în faţa cenzurii incendiindu-şi în public propriile opere artistice.
Viaţa lui s-a schimbat radical în 1989, anul mutării sale în Franţa, unde a fost naturalizat 10 ani mai târziu. Arta lui a devenit tot mai monumentală, combinând "mituri străvechi şi actualitatea cea mai fierbinte", au subliniat reprezentanţii galeriei pariziene Kamel Mennour în comunicatul publicat duminică, ultima zi a Târgului Internaţional de Artă Contemporană (FIAC).
"Opera lui Huang Hong Ping, mereu profundă şi percutantă, la fel ca personalitatea lui veselă, strălucită şi plină de înţelepciune, a militat pentru revitalizarea rolului artei, prezentând-o nu ca pe o natură moartă şi prin obiecte estetice, ci ca pe o esenţă a vieţii debordante", au adăugat reprezentanţii galeriei pariziene.
