Asociaţia Dăruieşte Viaţă susţine cinci măsuri în lupta cu COVID-19, pentru a preveni intrarea în colaps a sistemului sanitar

Fondatoarele Asociaţiei "Dăruieşte Viaţă", Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu, au susţinut joi implementarea imediată a cinci măsuri menite să protejeze viaţa persoanelor cu boli cronice, a cadrelor medicale şi a pacienţilor infectaţi cu COVID-19, apreciind că, în caz contrar, sistemul sanitar riscă să intre "în colaps", potrivit Agerpres.

Măsurile, care au fost elaborate în cooperare cu Colegiul Farmaciştilor din România, Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie şi Alianţa Medicilor, au fost transmise preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Conform lui Carmen Uscatu, pentru ca România să poată face faţă crizei este necesară o colaborare între autorităţi, medici şi societate civilă.

"Cred că e foarte important să fim oneşti şi să spunem că: nu, nu avem de toate, dar putem să ne organizăm şi să prioritizăm lucrurile astfel încât să ne găsească pregătiţi ceea ce va urma. Sistemul sanitar este în prima linie în acest moment. De cât este el de rezistent depinde viaţa oamenilor. De cât de protejaţi sunt medicii depinde viaţa fiecăruia dintre noi. Pur şi simplu, nu vrem să se joace nimeni cu viaţa noastră", a spus Carmen Uscatu, în cadrul unei conferinţe susţinute online.

Prima măsură propusă este renunţarea, pe perioada stării de urgenţă, la obligativitatea cardului de sănătate, astfel încât reţeta să poată fi ridicată inclusiv de către un aparţinător sau voluntar, care să ia ulterior medicamentul din farmacie.

CITEȘTE ȘI: Descoperiri importante: Cum luptă sistemul imunitar cu noul coronavirus/ STUDIU

"Procesul de prescripţie reţete şi achiziţie se poate desfăşura prin nişte metode mult mai simple. Prin telefon... Trebuie introdusă consultaţia la distanţă, pentru că aflaţi la risc sunt persoanele cu boli cronice, persoanele în vârstă. Aceştia se pare că sunt cei mai afectaţi de acest virus, iar ei vor umple cabinetele medicilor de familie la începutul lunii pentru a-şi primi reţetele compensate, iar apoi vor umple farmaciile pentru a-şi găsi aceste medicamente. Trebuie să îi ajutăm pe aceşti oameni, să nu mai meargă la medicul de familie, să poată să meargă un aparţinător, un vecin, un voluntar", a spus Uscatu.

O altă măsură susţinută de Carmen Uscatu este decontarea integrală, de către Casele de asigurări, a reţetelor compensate, pe durata stării de urgenţă.

"În acest moment, reţetele sunt compensate în proporţie de fie 50%, fie 90%. Acest lucru va îngreuna foarte mult procesul, va exista un contact permanent între persoană, bani şi cealaltă persoană din farmacie. Este un mijloc de contaminare extrem de periculos şi care poate fi evitat", a precizat reprezentanta asociaţiei.

Ea a pledat şi pentru dislocarea stocurilor de medicamente de la distribuitori către farmacii, pentru ca pacienţii cronici să aibă acces la tratamente.

"În acest moment, în farmacii nu se mai găsesc toate medicamentele pentru aceşti pacienţi, ei fiind obligaţi să umble prin mai multe farmacii şi să stea de fiecare dată la coadă", a precizat ea.

În ce priveşte soluţiile propuse pentru pacienţii care vor ajunge în spitale, Oana Gheorghiu a vorbit despre importanţa testării. Ea a menţionat că multe ONG-uri vor să achiziţioneze teste pentru depistarea COVID-19, dar organizaţiile respective nu ştiu dacă există şi aparatele necesare. Gheorghiu a subliniat importanţa unei comunicări "concrete şi coerente" din partea Ministerului Sănătăţii, astfel încât eforturile societăţii civile să fie canalizate într-o direcţie constructivă.

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne spune că trebuie să testăm ca să putem să controlăm această epidemie. România nu e pregătită pentru multe cazuri deodată. Dacă nu limităm, dacă nu testăm, nu vom putea face faţă cu sistemul actual de sănătate şi cu dotările pe care le avem. (...) Conform datelor oficiale, se fac în jur de 230-280 de teste pe zi. Statul român are obligaţia să ne comunice în mod concret în ce situaţie se află cu testarea. Care e statutul testării rapide, dacă se foloseşte sau nu? (...) Noi, ONG-urile, trebuie să ştim unde e nevoie de noi. Cred că sunt cel puţin 10-15 iniţiative în care se cumpără teste. Vom avea prea multe teste pentru prea puţine aparate. E nevoie aici să clarifice statul român deîndată", a spus ea.

Oana Gheorghiu a vorbit şi despre protecţia medicilor, adăugând că, în cazul în care aceştia "se vor infecta în primele două săptămâni şi efectivul lor se va înjumătăţi sau va scădea dramatic, sistemul se prăbuşeşte". În acest sens, ea a precizat că "este absolut necesar să se comunice concret, coerent, fără cosmetizare" care este situaţia echipamentelor.

"Am văzut comunicarea Unifarm în care s-a promis că nu vor exista deloc sincope. Totuşi, medicii sunt disperaţi. Nu este normal ca noi, ONG-urile, să primim sute de apeluri disperate. Oameni şi medici şi asistente disperate în ţară se simt neprotejaţi. Îşi simt familiile în pericol", a declarat ea.

Oana Gheorghiu a apreciat că în România există doar aproximativ 900 de aparate de ventilaţie mecanică invazivă şi i-a cerut prim-ministrului Ludovic Orban să explice Uniunii Europene situaţia ţării noastre, în condiţiile în care nu se mai găsesc astfel de aparate pe piaţă. Ea a menţionat că Germania are 25.000 de aparate de ventilaţie mecanică, la o populaţie de 82 de milioane de locuitori.

"Cred că Europa trebuie să ştie că ne vom afla în pericol dacă nu primim ajutor cu prioritate. Eu sunt convinsă că la nivelul UE se iau măsuri. Dar se vor lua măsuri în funcţie de informaţiile pe care UE le are. Poate că statul român face deja aceste demersuri. Dar am vrea să ne fie comunicate. (...) Într-o săptămână, două, trei ne va lovi un val de bolnavi şi vom fi total nepregătiţi dacă acum nu spunem lucrurilor pe nume", a declarat reprezentanta asociaţiei.

Oana Gheorghiu a susţinut şi producerea materialelor sanitare în ţară, adăugând că există companii dispuse să facă acest lucru, dar care nu au informaţiile necesare.

"Trebuie să discutăm cu companiile din România care sunt dispuse să se pună pe treabă, să producă ce avem nevoie. Dar oamenii ăştia nu au specificaţii, nu au informaţii. Cineva din Ministerul Sănătăţii trebuie să iasă cu o listă clară, ce avem nevoie: combinezoane - care sunt specificaţiile, materialele agreate", a spus ea.

În acest sens, Carmen Uscatu a declarat că pe 17 martie Chimcomplex Borzeşti a transmis INSP o adresă prin care solicita un aviz pentru a începe producţia de biocide, dar că ar urma să primească un răspuns abia săptămâna viitoare.

"Stă pregătit cu linia de producţie, stă pregătit cu materia primă şi vrea să înceapă producţia de biocide, dezinfectanţi pentru spitalele din întreaga România", a adăugat Uscatu.