Premium
Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-au solicitat, marţi, într-o scrisoare, ministrului Justiţiei, Raluca Prună, să aplice "de îndată" dispoziţiile ordonanţei de urgenţă 20/2016, în vederea egalizării drepturilor salariale ale judecătorilor şi procurorilor, în prezent discriminaţi prin acordarea unor salarii diferite, în condiţii similare de muncă.
Asociaţiile profesionale ale magistraţilor solicită, de asemenea, Guvernului ca până la sfârşitul anului să asigure logistica necesară pentru ca bugetul instanţelor să treacă de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum e prevăzut în Legea 304/ 2004, prevedere care însă nu s-a aplicat până acum.
Într-un comunicat remis marţi Agerpres, magistraţii evidenţiază "anomalia din sistemul de justiţie, unde instanţele - care ar trebui să fie independente - depind bugetar de Ministerul de Justiţie, în timp ce procurorii - care sunt sub autoritatea Ministerului Justiţiei - îşi administrează bugetul independent".
"Mai mult, crearea în rândul parchetelor a unui ordonator de credite distinct pentru DNA reflectă o politică guvernamentală părtinitoare şi nejustificată faţă de acest parchet, raportat la volumul mic de activitate al acestei structuri. Volumul de activitate al acestei structuri, atât în raport cu cea a Parchetului General şi DIICOT, cât şi cu milioanele de cauze care sunt pe rolul instanţelor, nu justifică în nici un mod crearea unei structuri distincte de administrare bugetară", arată magistraţii, conform comunicatului de presă.
Magistraţii consideră că toate aceste "anomalii", în loc să fie corectate, au fost perpetuate şi amplificate de Guvern, "lucru ce a condus inclusiv la scăderea încrederii în justiţie".
Comunicatul reaminteşte că, în cazul salarizării discriminatorii, magistraţii i-au cerut Ministrului Justiţiei să aplice ordonanţa de urgenţă 20/ 2016, "care a fost emisă cu scopul declarat de a elimina urgent nivelurile diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii".
Conform magistraţilor, textul acestei ordonanţe prevede că, începând cu luna august 2016, salariile personalului plătit din fonduri publice vor fi egalizate prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă activitatea este desfăşurată în aceleaşi condiţii.
"În aplicarea acestui act normativ, procurorul general Augustin Lazăr a emis deja ordine de salarizare care au adus la acelaşi nivel salariile procurorilor aflaţi în funcţii similare, cu excepţia procurorilor DNA, pentru care procurorul şef Laura Codruţa Kovesi nu a emis încă ordine de salarizare similare", susţin magistraţii, citaţi în comunicat.
Acţiunea procurorului general a fost susţinută deschis de sute de judecători şi procurori, iar asociaţiile magistraţilor se alătură demersurilor iniţiate de aceştia şi sprijină, la rândul lor, eforturile procurorului general de eliminare a inechităţilor din interiorul sistemului de justiţie, subliniază UNJR.
Conform sursei citate, cauza principală a aplicării neunitare a legilor salarizării în sistemul de justiţie este faptul că administrarea bugetului este segmentată în prea mulţi ordonatori de credite, statul acordând un statut privilegiat unora în detrimentul altora, ceea ce a creat categorii "deosebite" de magistraţi.
Magistraţii susţin, în comunicat, că "s-a ajuns la situaţia absurdă în care DNA - o structură a parchetului ce cuprinde în jur de 180 de procurori şi gestionează anual aproximativ 10.000 de dosare - are autonomie financiară chiar în interiorul propriului sistem, dar instanţele de judecată, care gestionează anual milioane de dosare, sunt în continuare dependente de Ministerul Justiţiei".
"Aceste 'enclavizări' bugetare în interiorul sistemului - a ÎCCJ faţă de restul instanţelor, respectiv a DNA în cadrul Parchetelor - denotă o focalizare a Guvernului doar asupra unui segment din autoritatea judecătorească, cu minimalizarea nevoilor celorlalte instanţe şi parchete, fapt ce a condus nu doar la aceste situaţii inechitabile, ci şi la scăderea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie", arată magistraţii.
