Premium
Digi24:
Ungaria intră într-o perioadă critică prin virajul către Rusia, devenind „puiul de cuc singuratic, vaca răzlețită din turmă”, a declarat Emil Hurezeanu. Ironia face ca atitudinea Budapestei față de Moscova să semene cu politica dusă, până la un punct, de Nicolae Ceaușescu în relația cu Occidentul, a remarcat jurnalistul. „Ungurii intră într-o perioadă destul de critică a istoriei lor. E pentru prima oară, după 150-200 de ani, când cârmesc din orientarea lor culturală - de cultură politică, religioasă - pro-occidentală spre Răsărit, spre Rusia. Fac asta cu un anumit preț. Prețul pentru ei nu e atât de riscant ca pentru greci acum. Orban e un fel de Putin, de Erdogan al turcilor, joacă și pe carisma asta populistă”, a declarat Emil Hurezeanu. „O ironie foarte amară a sorții face ca, astăzi, Ungaria lui Orban să fie ce era, păstrând proporțiile, România lui Ceausescu, adică să fie puiul de cuc singuratic, vaca răzlețită din turma occidentală, euro-atlantică, făcând jocul pro-rus, așa cum făceau românii, până la un punct, jocuri pro-americane, făcându-le în ciudă sovieticilor”, a adăugat jurnalistul.
Evenimentul Zilei:
Ziarul Financiar:
Guvernul a anunţat ieri o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală care include reduceri nesperate ale taxelor principale - TVA, CAS şi cota unică -, dar concomitent există şi intenţia de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri... Noul Cod fiscal din 2016 propune penalizarea microîntreprinderilor fără angajaţi cu o sumă forfetară de 6.120 de lei pe an, care să se adauge la taxa de 3% pe cifra de afaceri a companiei. Propunerea ministrului de finanţe Darius Vâlcov e asemănătoare impozitului forfetar pe microîntreprinderi introdus de ministrul finanţelor Gheorghe Pogea din guvernul Boc, în 2009, care a suscitat vii proteste ale mediului de afaceri şi a dus la închiderea câtorva zeci de mii de afaceri. Măsura arată „obsesia“ Finanţelor pentru a încasa taxe şi contribuţii sociale de la companiile mici, foarte numeroase în economia românească, care sunt însă de multe ori singura sursă de venit pentru sute de mii de întreprinzători. La sfârşitul anului 2014 erau înregistrate în România 278.000 de microîntreprinderi fără niciun salariat, care au declarat o cifră de afaceri totală de cinci miliarde de lei. Veniturile suplimentare create ca urmare a impozitului forfetar se vor ridica la circa 1,4 miliarde de lei (300 milioane de euro) dacă acţionarii acestor microîntreprinderi nu vor închide firmele.
