Audierea Elenei Udrea în dosarul mafiei retrocedărilor (Bica 1), respinsă de instanţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea Alinei Bica de audiere a Elenei Udrea în dosarul mafiei retrocedărilor de la ANRP (Dosarul "Bica 1"). Fosta şefă DIICOT ceruse, la termenul din 4 mai, prin intermediul avocatei, audierea Elenei Udrea.

În decembrie 2014, fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Au fost deferiţi justiţiei pentru aceeaşi faptă şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, preşedinte ANRP, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, toţi în stare de arest preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, şef birou în MJ, toţi sub control judiciar, şi Remus Baciu, condamnat definitiv la 5 ani pentru corupţie în altă cauză.

De asemenea, au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, în stare de arest preventiv, şi omul de afaceri Stelian Gheorghe, sub control judiciar, ambii pentru complicitate.

"În 15 martie 2011, inculpații Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan și Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu (...), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuțiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat și a facilitat obținerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian și alte persoane", susțin procurorii.

Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata echivalentului sumei de aproximativ 62 de milioane de euro.