Augustin Lazăr spune că accesul cu detectoare în situri arheologice nu trebuie dezincriminat

Procurorul general al României a tranşat problema celor care folosesc detectoare în situri arheologice, precizând că accesul cu astfel de obiecte nu trebuie dezincriminat, în contextul în care apar foarte mulţi ”detectorişti” şi nu pot fi controlaţi. Cu privire la recenta recuperare a brăţării dacice de la Optaşi-Măgura, Augustin Lazăr a explicat că o anchetă este în desfăşurare şi va clarifica de unde a fost extrasă bărţara, dacă acolo este sau nu sit arheologic şi ce persoană a distrus-o.

”Legile trebuie adaptate, dar într-o manieră pozitivă, apărând o ordine de drept care este aptă să le protejeze şi nu defectând-o. În Ordonanţa 43 din 2000 este reglementat ca infracţiune accesul cu detectoare în siturile arheologice şi folosirea lor. În zilele noastre, aud că se discută, la nivel parlamentar, în mediile de specialitate, dacă nu cumva ar trebui dezincriminată această infracţiune. Sigur că se poate discuta orice chestiune. Pentru a ajunge la rezultate bune, trebuie însă să ne documentăm. În Italia, această faptă este tocmai incriminată”, a explicat procurorul general, marţi, într-o conferinţă de presă la Muzeul Naţional de Istorie a României în care a fost prezentată brăţara dacică recuperată de la Optaşi-Măgura din judeţul Olt.

Augustin Lazăr este de părere că ”această faptă nu trebuie dezincriminată, nu trebuie transformată în contravenţie pentru că i-am încuraja pe cei în cauză să meargă în sit. Apoi, cum am văzut textul acestei contravenţii propus a se reglementa, accesul în situl arheologic, precum şi folosirea detectorului, ceea ce ar însemna că simplul acces neasociat folosirii detectorului nu ar fi sancţionat cu nimic. Facem texte să le dăm apă la moară detectoriştilor, celor care sunt sub sindromul Indiana Jones?Trebuie să facem textele clare care să sancţioneaze foarte clar o anumită faptă. Nu să creăm o situaţie mai favorabilă, în contextul în care foarte mulţi detectorişti vin pe piaţă şi sunt foarte greu de controlat”.

Procurorul general este de părere că opinia publică trebuie să fie informată cu privire la bunurile de patrimoniu, la faptul că trebuie recuperate şi depuse în colecţiile muzeelor. ”Dacă un anume bun este extras din situl arheologic el trebuie recuperat înainte de a trece prin mâinile unor nepricepuţi care să-l deformeze, să-l deterioreze, dar înainte de toate este important ca noi să educăm cetăţenii şi ei să ştie că dacă au găsit un bun trebuie să-l prezinte la Muzeu, iar cetăţeanul să fie dat exemplu pozitiv, nu să fie alungat din faţa muzeului, aşa cum aud că sunt prezentate puncte de vedere printre arheologi. Sigur că poate exista suspiciunea ca acel obiect să provină din sit arheologic, dar există organe judiciare care tocmai cu această chestiune se ocupă: să lămurească dacă este un bun furat sau găsit”, a spus Augustin Lazăr.

În ceea ce priveşte ancheta desfăşurată pe parcursul a mai mult de 10 ani care a avut ca efect destrămarea unor reţele infracţionale care se ocupau la acea vreme cu traficul de bunuri culturale, procurorul general a spus că ”în acest moment s-a arătat ce era de demonstrat, adică cine fură din sit-ul arheologic ajunge unde nu-şi doreşte. Este o anchetă în desfăşurare care va clarifica de unde a fost extrasă bărţara, dacă acolo este sau nu sit arheologic şi ce persoană a distrus-o. Conform legii, cine a sustras-o dintr-un sit arheologic poate fi sancţionat pentru infracţiunea de furt calificat, iar cine a distrus-o poate fi sancţionat pentru infracţiunea de distrugere. Dacă nu este din sit arheologic nu este furt, însă ea trebuia predată în 72 de ore celor de la Muzeu”, a explicat Augustin Lazăr, care nu a dat alte detalii ce ţin de anchetă.

Descoperirea este excepţională pentru România, a mărturisit şi Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României. ”Este o brăţară de aur descoperită la Optaşi, judeţul Olt, databilă la mijlocul secolului I î.d.Hr., decorată cu un cap de dragon înaripat, după modelul brăţărilor deja binecunoscute de la Sarmizegetusa, dar nu are decât două spirale şi nu se termină în mod simetric la cealaltă extremitate tot cu un cap de dragon. Este o brăţară simplă, realizată prin tehnica baterii, dintr-un lingou. A fost decorată cu protuberanţe şi cu incizii care sugerau şira spinării şi coastele dragonului”, a declarat Enest-Oberlander Târnoveanu, director MNIR. ”Este excepţională pentru România, fiind al doilea obiect de aur cunoscut în Muntenia din civilizaţia dacică şi are în plus calitatea de a fi şi cel mai greu obiect de aur dacic cunoscut până în prezent la sud şi est de Carpaţi”, potrivit directorului MNIR.

Podoaba nu este completă, ea a fost deteriorată. ”Din păcate, a fost tăiată cu o daltă şi pe suprafaţa ei poartă urme de lovituri cu dalta sau cu pila. Ea va rămâne în custodia Muzeului până când vom termina investigaţiile, care sunt complexe, privesc atât tehnica în care a fost produsă piesa, structura aliajului, urmele lăsate de utilizare în antichitate şi cele lăsate de intervenţiile lăsate după descoperire, elemente care sunt absolut necesare pentru anchetă”, a mai precizat managerul, adăugând că obiectul nu va fi expus pentru public, anunţă news.ro.