Premium
Conflictul juridic de natură constituțională apare atunci când o autoritate a statului refuză să își îndeplinească o atribuție sau îndeplinește o atribuție care nu îi aparține, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, luni seară la B1 TV, explicând că judecătorii Curții s-au pronunțat deja „de nenumărate ori” pe sesizări de acest gen.
Declarația fostului oficial vine în contextul în care majoritatea din Birourile permanente reunite a amânat votul și dezbaterea pe moțiunea de cenzură până la decizia CCR pe sesizarea depusă de premierul Florin Cîțu, care a reclamat existența unui presupus conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament.
ntrebat ce se poate întâmpla la CCR și de ce este așteptată decizia Curții dacă legea fundamentală stabilește calendarul moțiunii, Augustin Zegrean a declarat: „Dacă așa au hotărât, ce să faci… ei sunt în afara Constituției, tot jocul acesta este în afara Constituției. Faptul că au cerut Curții Constituționale preschimbarea termenului nu este în afara legii, la Curte se poate întâmpla acest lucru, deci nu este exclus să se dea o devansare a termenului, adică o cerere este admisibilă, dar în situația aceasta, de conflict juridic de constituționalitate, termenele sunt prevăzute în lege. Legea spune că termenul de soluționare este 20 de zile de la data la care au fost depuse punctele de vedere de la Parlament și de la Guvern”.
„Ar putea să spună Curtea că nu există un conflict juridic de natură constituțională, pentru că ei asta au cerut în sesizarea la Curte, să constate că este un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament dat fiind faptul că unele semnături de pe moțiune ar fi în neregulă. Eu am mai spus-o, faptul că s-a sesizat Curtea nu era un motiv de suspendare a procedurii de dezbatere a moțiunii”, a subliniat Augustin Zegrean.
Nu Curtea, ci chiar parlamentarii sunt cei care puteau să constate dacă semnăturile de pe moțiune sunt legale sau nu și să o respingă la votul din plen „ca fiind informală”, a spus fostul președinte al CCR.
„În ce privește fondul cererilor de constatare a existenței unui conflict juridic, Curtea s-a pronunțat de nenumărate ori deja, avem practică destul de vastă în privința aceasta, și a stabilit ce înseamnă conflictul juridic de natură constituțională. Dacă vreți, repet, este vorba de situații în care o autoritate a statului refuză să își îndeplinească o atribuție sau îndeplinește o atribuție care nu îi aparține. Acesta este conflictul juridic, nu faptul că s-a semnat cu mâna stângă sau cu mâna dreaptă, asta puteau să constate dumnealor, în Parlament, și nu Birourile permanente, pur și simplu să fi mers cu moțiunea pe drumul moțiunii, drumul prevăzut de Constituție, și la vot să o respingă ca fiind informală”, a adăugat el.
