DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Aung San Suu Kyi a respins orice acuzații de genocid asupra minorităţii musulmane apatride rohingya

justitie

Armata birmană poate că a recurs la o ”forţă disproporţionată” în atrocităţi împotriva minorităţii musulmane apatride rohingya, însă nu a făcut-o niciodată cu o ”intenţie genocidară”, a declarat miercuri fostul simbol al democraţiei Aung San Suu Kyi la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), relatează AFP, potrivit news.ro.

Şefa de facto a Guvernului birman a părut fermă şi hotărâtă în fruntea delegaţiei birmane, în faţa completului Curţii, unde apără personal interesul ţării sale, majoritar budiste, acuzată de Gambia, în numele lumii musulmane, de masacre şi persecuţii ale minorităţii rohingya.

Din august 2017, aproximativ 740.000 de rohingya s-au refugiat în Bangladesh, din calea atrocităţilor armatei birmane şi unor miliţii budiste, catalogate drept un ”genocid” de către anchetatori ONU. Mii de persoane au fost ucise şi violate.

Gambia, mandatată de cele 57 de ţări membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), acuză Myanmarul de încălcarea Convenţiei prevenirii şi reprimării infracţiunii genocidului, un tratat de drept internaţional aprobat în 1948.

Salutată odinioară de comunitatea internaţională din cauza opoziţiei sale faţă de junta militară birmană, Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, se află în prezent de partea armatei acestui stat din Asia de Sud-Est, cuprins de un ”conflict armat intern”, potrivit spuselor sale.

Citește și: PSD, despre planurile PNL de creștere a vârstei de pensionare: Reprezintă un ‘dar otrăvit’

”Vă rog să aveţi în vedere această situaţie complexă şi provocarea la adresa suveranităţii şi securităţii ţării noastre atunci când evaluaţi intenţia celor care au încercat să facă faţă rebeliunii”, a declarat ea la CIJ, cea mai înaltă jurisdicţie ONU.

”FORŢĂ DISPROPORŢIONATĂ”

”Nu putem exclude ca o forţă disproporţionată să fi fost folosită de către membrii serviciilor apărării în anumite cazuri, cu respectarea dreptului internaţional umanitar sau ca ei să nu fi stabilit o distincţie suficient de clară între combatanţi şi civili”, a recunoscut conducătoarea, în vârstă de 74 de ani.

Cu toate acestea, ”în circumstanţele date, intenţia genocidară nu poate fi singura ipoteză”, a continuat ea, adăugând că justiţia birmană poate să judece ea însăşi eventuale ”crime de război”.

Intervenţia - de o jumătate de oră - a lui Suu Syi a fost primită cu stupefacţie de către unii rohingya. ”Ea minte fără jenă în faţa celei mai înalte Curţi. Ce ruşine!”, a exclamat Robi Ullah, care s-a refugiat în India.

”Toate probele au fost prezentate CIJ. Cum poate să nege acuzaţii de genocid?”, s-a întrebat alt refugiat rohingya, Mohammad Yusuf.

”TABLOU ÎNŞELĂTOR ŞI INCOMPLET”

Avocaţii Myanmarului au argumentat la CIJ că Gambia nu a cules suficiente elemente pentru a dovedi intenţia unui genocid, o încadrare notoriu de dificil de demonstrat în dreptul internaţional.

Conducătoarea birmană a asistat cu o zi înainte la îndemnurile Gambiei ca Myanmarul ”să înceteze genocidul” rohingya.

”Din nefericire, Gambia a prezentat Curţii un tablou înşelător şi incomplet al situaţiei în statul Rakhine”, a replicat ea miercuri.

În faţa palatului Păcii de la Haga, unde se află sediul CIJ, s-au adunat aproximativ 250 de simpatizanţi ai conducătoarei birmane care au agitat pancarte cu portretul lui Suu Kyi şi mesajul ”suntem alături de tine”.

Gambia cere CIJ măsuri de urgenţă pentru a pune capăt ”actelor de genocid în curs” în Myanmar, în aşteptarea hotărârii pe fond în dosar. O hotărâre ar putea necesita ani de zile.

Nu este vorba doar despre procedura judiciară lansată în prezent în acest dosar.

Curtea Penală Internaţională (CPI), cu sediul tot la Haga, care urmăreşte persoane, a dat în noiembrie undă verde unei anchete cu privire la presupuse crime împotriva rohingya.

De asemenea, o plângere care o vizează pe Suu Kyi a fost depusă în Aregtina, împotriva Myanmarului, în care se invocă principiul justiţiei universale.

CIJ, înfiinţată în 1946 cu scopul de a soluţiona diferende între state membre, a stabilit o singură dată că s-a comis un genocid - masacrarea a 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani, în 1995, la Srebreniţa, în Bosnia.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.