Premium
Austria şi statele de pe ruta balcanică parcursă de migranţi au convenit miercuri, la o reuniune ministerială desfăşurată la Viena, un set de măsuri comune pentru controlul fluxului migrator, cu obiectivul declarat de a determina un răspuns al UE pentru soluţionarea acestei crize, iar ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a cerut Germaniei să se hotărască cum va proceda de acum înainte, relatează agenţiile DPA, Reuters şi EFE.
'Trebuie să reducem fluxul migrator acum. (...) Nu mai putem continua ca anul trecut', a punctat Johanna Mikl-Leitner. 'Germania trebuie să decidă ce semnal doreşte să transmită. (...) În prezent, ei (germanii) transmit următoarele semnale: pe de o parte permit Greciei să urmeze politica uşilor deschise (pentru migranţi), iar pe de altă parte cer Austriei să îşi diminueze cota de 3.200 de persoane sau să îi oprească pe toţi cei care doresc să ajungă în Germania (...) Acestea sunt semnale contradictorii', a explicat ea, solicitând Berlinului să aleagă una dintre cele două abordări. Participanţii la reuniune, miniştrii de externe şi de interne din statele situate pe ruta balcanică, respectiv Macedonia, Serbia, Croaţia şi Slovenia, plus Albania, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Kosovo şi gazda întâlnirii, Austria, au convenit asupra stabilirii unor criterii unice privind înregistrarea şi transportul migranţilor.
Ei au confirmat totodată că vor putea să treacă graniţa greco-macedoneană numai migranţii care dovedesc că provin din zone de conflict, respectiv Siria şi Irak. Cei care nu au acte ori prezintă acte false, precum şi cei care provin din alte ţări, vor fi opriţi. De asemenea, vor fi desfăşurate noi efective ale forţelor de ordine la graniţe pentru a controla fluxul migrator, mai ales la frontiera dintre Grecia şi Macedonia. Declaraţia finală a reuniunii face referire şi la repartizarea migranţilor între statele europene prin cote pentru a se 'evita poverile excesive asupra unor parteneri', în document menţionându-se de asemenea că 'dreptul de azil nu presupune şi dreptul (migranţilor) de a-şi alege ţara'. Marele absent al reuniunii a fost Grecia, ţară de unde pornesc migranţii pe ruta balcanică şi pe care guvernul austriac nu a invitat-o. Înaintea reuniunii, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a reproşat guvernului de la Atena că este interesat doar de expedierea cât mai rapidă a migranţilor către alte ţări, nu de stăvilirea acestui aflux.
Nici Comisia Europeană nu a fost invitată, şeful diplomaţiei austriece acuzând-o şi pe aceasta că îi lipseşte voinţa de a rezolva criza. 'Nu cred că ducem lipsă de reuniuni în Europa. Ceea ce ne lipseşte este dorinţa de a reduce afluxul migranţilor', a remarcat Sebastian Kurz. Lipsa acestor actori importanţi la reuniunea de la Viena, precum şi criticile aduse Germaniei, au determinat proteste la Berlin, Bruxelles şi Atena, care consideră că iniţiativa Austriei subminează unitatea europeană. Aceste critici se adaugă celor ce au urmat deciziei Austriei de a institui o cotă zilnică de 80 de migranţi ce pot solicita azil în această ţară, guvernul de la Viena plafonând de asemenea la 3.200 numărul migranţilor care au dreptul să intre pe teritoriul austriac pentru a-şi continua mai departe călătoria către alte ţări. Restricţiile adoptate de executivul austriac survin după ce statele nordice au început şi ele să limiteze primirea migranţilor, crescând astfel riscul ca aceştia să rămână pe teritoriul austriac dacă nu ar fi primiţi în Germania. Prin urmare, pentru a nu vedea şi ele migranţii blocaţi pe teritoriile lor, statele de pe ruta balcanică au fost nevoite să restricţioneze la rândul lor accesul migranţilor. În consecinţă, mii de migranţi sunt în prezent blocaţi pe teritoriul Greciei.
Conform ultimelor date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, de la începutul acestui an au debarcat în Grecia peste 97.000 de migranţi proveniţi mai ales din statele arabe şi asiatice. Odată ajunşi în insulele greceşti, venind dinspre Turcia de obicei cu ajutorul bărcilor pneumatice, ei sunt transportaţi organizat de autorităţile greceşti cu feriboturile până în portul Pireu, de unde pleacă mai departe spre vestul Europei pe ruta balcanică, spune Agerpres.
