Premium
Avocatul Toni Neascu, aparator al unui inculpat din dosarul in care este judecat Liviu Dragnea, sustine, referitor la sesizarea la CCR legata de completurile specializate, ca toate punctele de vedere confirmă gravitatea încălcării de ÎCCJ a a unor norme obligatorii.
"Dacă la Curtea Constituțională se va lua o decizie juridică, întemeiată doar pe analiza constituțională, decizia este ușor previzibilă: există conflict prin neaplicarea de către ÎCCJ a unor legi în vigoare ale Parlamentului, clare și obligatorii.
Toate punctele de vedere trimise la CCR zilele acestea, dincolo de interpretările subiective apărute în presă, nu fac decât să cofirme gravitatea încălcării de către ÎCCJ a unor norme de organizare judecătorească obligatorii.
Întrebarea fundamentală a fost adresată în ședința publică de către unul dintre judecătorii constituționali către Președintele ÎCCJ: "apreciați că art 29 din Legea 78/2000 este în vigoare?". Știți ce a răspuns d-na președinte ÎCCJ: "nu pot răspunde la această întrebare decât dacă președintele ÎCCJ Tarcea intră în conflict cu judecătorul Tarcea." Altfel spus, instituțional și formal, ca parte interesată să se respingă sesizarea, ÎCCJ nu putea susține aberația juridică potrivit căreia aceste dispoziții legale nu sunt în vigoare și nu sunt obligatorii. Pe persoană fizică, fie ea și de judecător la ÎCCJ, poți suține orice.
Ei bine, cine înțelege cât de cât caracterul obligatoriu al unei legi în vigoare, înțelege și că adresa Consiliului Superior al Magistraturii către CCR cu privire la modul de aplicare de către sistemul judiciar a dispozițiilor art 29 din Legea 78/2000 anticipează soluția CCR. 13 curți de apel din 14 și 37 de tribunale din 41 au arătat că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 78/2000 sunt în vigoare și obligă la înființarea completelor specializate. CSM-ul însuși susține același lucru; legea specială obligă la înființarea completelor specializate pentru judecarea faptelor de corupție la toate instanțele care judecă astfel de cauze în fond.
Scrisoarea ÎCCJ prin care arată care este situația la nivelul instanțelor supreme din UE nu face decât să confirme odată în plus ceea ce știam: acolo unde legea națională obligă la înființarea unor complete specializate aceasta este respectată de către instanțele naționale, începand cu instanța supremă a acelei țări.
Ca niciodată, poziția ÎCCJ în dosarul de la ÎCCJ nu a mai fost apărată tehnic de asociații profesionale ale magistraților, cu excepția punctul de vedere, politic iar nu juridic, exprimat de un oarecare ONG pe nume VedemJust.
Singura necunoscută, strict din puncte de vedere juridic, este dacă decizia se va lua astăzi sau pe 7 mai, de exemplu :)
Decizia de astăzi a CCR este o șansă pentru constituționalizarea pe viitor a funcționării ÎCCJ, instanță care în ultimii 15 ani s-a situat deasupra legilor și regulilor de organizare ale celorlalte instanțe judecătorești, nicidecum pentru asigurarea unor câștiguri în dosare concrete aflate pe rol. Pentru aceste dosare, și mai ales pentru cel la care se gândește toată lumea, decizia CCR, indiferent cum o fi ea, este doar o etapă oarecare în strategiile apărării", scrie avocatul pe Facebook.
